Retragerea haotică a țărilor occidentale din Afganistan va fi probabil un catalizator pentru încercările Uniunii Europene de a-și dezvolta propria apărare comună, care trebuie să includă o forță de reacție rapidă, a susținut joi Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrel, anunță Reuters, citat de Agerpres.
”Uneori există evenimente care catalizează istoria, care creează o breşă, şi cred că Afganistanul este unul dintre aceste cazuri”, a declarat Josep Borrell înaintea unei reuniuni informale a miniştrilor apărării din UE, desfăşurată la Brdo, în Slovenia, ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
”Trebuie să căutăm ceva mai funcţional. Nevoia de apărare europeană mai multă şi mai solidă este mai evidentă ca oricând”, a subliniat oficialul european, potrivit unei informări a Serviciului European de Acțiune Externă.
În luna mai, un grup de 14 state membre ale UE, printre care Franţa şi Germania, au propus crearea unei forţe militare de reacţie rapidă care să poată interveni prompt în crizele internaţionale, la două decenii după o primă iniţiativă de acest fel. Lista este completată de Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovenia şi Spania.
Un demers european de acest fel a fost analizat prima dată în anul 1999, iar în 2007 a fost creată o forţă de răspuns la crize, cu un efectiv de 1.500 de soldaţi, care însă nu a fost folosită niciodată.
Această forţă ar putea constitui baza unei aşa-numite forţe de avangardă, ”First Entry Force”, şi se înscrie sub aspect politic în încercările de a se avansa în direcţia sporirii capacităţilor şi autonomiei militare europene, în timp ce NATO rămâne angajată pentru apărarea Europei.
La rândul său, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care reprezintă Alianța la reuniunea miniștrilor apărării din UE, a transmis că ”NATO și Uniunea Europeană trebuie să continue să aibă același parteneriat strategic extrem de apropiat, extrem de util și mai necesar decât oricând pentru că trăim în vremuri complicate în care valorile noastre de democrație, libertate sunt puse sub semnul întrebării de către competitori în multe alte locuri ale planetei. Avem de făcut față împreună acestor pericole legate de terorism, atacuri cibernetice. NATO și UE sunt două fațete ale aceleiași monede: avem nevoie de securitate comună, de reziliență și să ne ținem cetățenii mai siguri, mai prosperi și mai la adăpost de aceste riscuri”, a conchis Geoană.
Apelul Înaltului Reprezentat al UE reprezintă o reiterare.
”Trebuie să învăţăm lecţiile acestei experienţe. Fiecare stat al UE prezent în Afganistan s-a mobilizat în efortul depus în jurul aeroportului din Kabul în ultimele săptămâni. Acestea au cooperat între ele și au împărțit capacitatea de transport. Dar, noi, europenii, nu am putut să trimitem 6.000 de militari în jurul aeroportului din Kabul pentru a securiza zona. SUA au putut, noi nu” a afirmat acesta.
Referindu-se tot la situația din Afganistan, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat că Europa are nevoie de propria capacitate militară, independent de Statele Unite.
Anterior acestui moment, Josep Borrell preciza că preluarea puterii de către talibani în Afganistan reprezintă ”cel mai important eveniment geopolitic” de după criza provocată de anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, în 2014, și ”o nouă oportunitate” pentru China, Rusia și Turcia de ”a-și extinde influența” în Asia Centrală.
Uniunea Europeană și-a sporit eforturile privind apărarea, lansând pe parcursul anilor mai multe inițiative precum cooperarea structurată permanentă (PESCO), Fondul European de Apărare, Coordonarea revizuită în domeniul securității și apărării.
