Connect with us

U.E.

Șeful diplomației UE: Căderea Afganistanului arată că Europa are nevoie de o armată proprie, independent de SUA

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Căderea Kabulului în mâinile talibanilor și efortul internațional haotic de evacuare arată că Europa trebuie să își dezvolte propria capacitate militară, independent de Statele Unite, susține Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, potrivit AFP, preluat de Agerpres.

Într-un interviu acordat Agenției France-Presse (AFP), Borrell a declarat că puterile europene se vor strădui să își evacueze cetățenii și aliații afgani înainte ca Statele Unite să încheie operațiunea de pe aeroportul internațional Hamid Karzai din Kabul – poate chiar la 31 august.

Mai mulți aliați ai SUA au cerut Washingtonului să amâne această plecare, după cum a confirmat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, întrucât fără protecția celor 6.000 de soldați americani desfășurați pe aeroport, operațiunile europene ar putea fi nevoite să înceteze.

Prăbușirea șocantă a guvernului afgan susținut de Occident, scenele haotice de la aeroport și temerile că o nouă generație de refugiați afgani ar putea încerca să se îndrepte spre Europa au reînviat discuțiile privind dezvoltarea de către Europa a mijloacelor de a acționa pe cont propriu.

Misiunea diplomatică a UE de la Kabul numără 400 de angajați afgani și membri ai familiilor acestora care ar fi eligibili pentru a emigra în Europa – însă doar 150 au reușit să plece până acum, iar unele dintre avioanele trimise de armatele europene zboară pe jumătate goale.

O treime dintre pasagerii unui zbor care a sosit sâmbătă în Spania erau americani, a declarat Borrell pentru AFP.

„Problema este accesul la aeroport – controalele și măsurile de securitate americane sunt foarte puternice” și împiedicau trecerea personalului afgan, a spus Borrell, adăugând că Bruxelles a cerut Washingtonului să dea dovadă de “mai multă flexibilitate”.

Responsabilii politici europeni se tem că Kabulul nu va fi un caz izolat și că viitoarele crize din Irak sau din regiunea Sahel din Africa de Vest ar putea necesita misiuni militare similare pentru a asigura securitatea cetățenilor și intereselor europene – poate fără sprijinul SUA.

„Regret foarte mult modul în care au decurs lucrurile, dar nimeni nu a cerut părerea europenilor”, a spus acesta. „Unele țări vor trebui să își pună întrebări despre un aliat american care, așa cum a spus Joe Biden, nu vrea să lupte în războaiele altora pentru ei. (…) Europenii nu au de ales. Trebuie să ne organizăm pentru a face față lumii așa cum este ea și nu lumii la care visăm”.

Uniunea Europeană dezvoltă deja ceea ce numește noua sa „busolă strategică”, un cadru care să le ofere celor 27 de state membre, acționând împreună, posibilitatea de a exercita mai multă forță diplomatică și militară și de a dezvolta mai mult din ceea ce președintele Franței, Emmanuel Macron, numește „autonomie strategică”.

În timp ce evenimentele se derulau la Kabul, președintele Consiliului European, Charles Michel, care găzduiește summiturile liderilor UE, a scris pe Twitter: “Situația din Afganistan nu este o poveste de succes pentru comunitatea internațională.

 

„Trebuie să analizăm modul în care UE își poate desfășura în continuare capabilitățile și influența pozitiv relațiile internaționale pentru a-și apăra interesele. Autonomia strategică a UE rămâne în fruntea agendei noastre.”

Pentru Borrell, aceasta trebuie să includă o forță militară de reacție comună care să poată fi mobilizată.

„Vom propune să dotăm Uniunea cu o forță expediționară de 50.000 de oameni, capabilă să acționeze în circumstanțe precum cele pe care le vedem în Afganistan”, a declarat el pentru AFP. „În septembrie voi vizita Irakul, Tunisia și Libia. Următoarele crize vor fi în Irak și în Sahel”, a mai adăugat șeful diplomației europene.

„Europa nu răspunde decât în caz de criză. Afganistanul ar putea să o trezească. A sosit momentul să o dotăm cu o forță militară capabilă să lupte dacă este necesar”, a subliniat Josep Borrell. 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Corina Crețu solicită Comisiei Europene să se implice în combaterea fenomenului Fake News: Pandemia a demonstrat cât de nocive pot fi știrile false

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării Comisiei Europene în combaterea fenomenului Fake News, care a luat amploare în această pandemie și care a devenit tot mai nociv.

„Această pandemie a demonstrat – încă o dată – cât de nocive pot fi știrile false (Fake News), discursul urii și dezinformarea, precum și conținuturile care pot induce panica în rândul cetățenilor. Prin votul pe care l-am acordat anul trecut, pentru un mediu online mai sigur pentru cetățeni, am solicitat Comisiei Europene să combată aceste fenomene prin măsuri concrete și să aducă la zi normele europene privind comerțul online”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook

Ca Raportor din partea Comisiei de Control Bugetar din Parlamentul European (CONT) pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, Corina Crețu a militat pentru combaterea mai strictă a acestor fenomene.

De asemenea, eurodeputatul Corina Crețu subliniază că trebuie luate măsuri astfel încât cetățenii să poată înțelege și identifica mai ușor știrile care diseminează conținut dăunător și ilegal: „Va trebui ca, de acum înainte, Uniunea Europeană să analizeze mai atent modul în care este generat conținutul personalizat, astfel încât acesta să nu se bazeze pe vulnerabilitățile personale, care în fond sunt caracteristice oricărui utilizator. E nevoie de mai multă transparență – cu precădere în privința politicilor de monetizare, iar acum e un bun moment să inițiem aceste schimbări atât de necesare.”

Potrivit eurodeputatului, prevederile acestui Raport ar trebui implementate de urgență, mai ales în actualul context.

Citiți și: Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”

 

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European va începe negocieri dure cu Consiliul privind suplimentarea bugetului UE 2022, cu o valoare adăugată pentru cetățeni

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European va începe negocieri dure cu Consiliul privind suplimentarea bugetului UE 2022, cu o valoare adăugată pentru cetățeni. Deputații europeni doresc să sprijine redresarea în urma pandemiei, să stimuleze investițiile, să combată șomajul și să pună bazele unei Uniuni mai rezistente și mai durabile, potrivit unui comunicat.

Parlamentul a votat miercuri (rezultatele vor fi anunțate joi) poziția sa privind bugetul UE pentru 2022. Deputații au anulat majoritatea reducerilor făcute de Consiliu (1,43 miliarde de euro în total) și au readus astfel proiectul de buget la nivelul propus inițial de Comisie.

De asemenea, deputații europeni au crescut finanțarea pentru multe programe și politici, pe care le consideră că contribuie la redresarea post-pandemică, în conformitate cu prioritățile Parlamentului stabilite în orientările sale pentru 2022. Printre acestea se numără programul de cercetare Orizont Europa (+305 milioane de euro față de proiectul de buget al Comisiei), mecanismul Conectarea Europei, care finanțează construcția de rețele transeuropene de transport, energetice și digitale durabile și de înaltă calitate (+207 milioane de euro), precum și programul LIFE pentru mediu și acțiune climatică (+171 milioane de euro).

Tinerii și sănătatea

Sprijinul pentru tineri rămâne o prioritate-cheie: Erasmus+ a fost majorat cu 137 de milioane EUR, echivalentul a 40 000 de schimburi educaționale suplimentare, iar 700 de milioane EUR au fost adăugate la proiectul de buget pentru a sprijini punerea în aplicare a Garanției Europene pentru Copii. EU4Health a fost, de asemenea, consolidat, cu 80 de milioane de euro în plus pentru a construi o Uniune Europeană a Sănătății puternică și pentru a face sistemele naționale de sănătate mai rezistente.

Ajutor umanitar, migrație, asistență externă

Deputații europeni au crescut finanțarea pentru ajutorul umanitar cu 20% și au majorat Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare, în special în lumina situației din Afganistan. De asemenea, au sprijinit inițiativa Covax pentru un acces echitabil la nivel mondial la vaccinurile COVID-19. În domeniul securității și apărării, deputații europeni au majorat liniile bugetare relevante cu peste 80 de milioane de euro.

„Cred cu tărie că prin acest pachet vom reuși să răspundem așteptărilor cetățenilor europeni, care sunt, de înțeles, foarte mari. (…) Elementele-cheie ale poziției noastre sunt, fără îndoială, restabilirea reducerilor arbitrare efectuate de Consiliu și consolidarea liniilor care au o valoare adăugată pentru europeni: În primul rând, sprijinirea forței motrice a redresării și a economiei europene: întreprinderile mici și mijlocii. În al doilea rând, consolidarea programelor orientate spre viitor în domeniul cercetării, inovării și educației, cu un accent special pe tineri și copii. În al treilea rând, consolidarea Uniunii Europene a Sănătății. Și, în al patrulea rând, să ne intensificăm eforturile pentru o Europă digitală, ecologică și sigură”, a declarat Karlo Ressler (PPE, HR), raportor general pentru bugetul UE 2022 (pentru secțiunea III – Comisia).

Instituțiile bune contează. Ele reprezintă piatra solidă pe care se clădește încrederea cetățenilor în politică. Instituțiile UE au nevoie de un sprijin bugetar adecvat pentru a-și face treaba și pentru a-și îndeplini angajamentele UE, de exemplu, în cazul Green Deal sau al supravegherii sutelor de miliarde de fonduri suplimentare din Fondul de redresare”, a declarat Damian Boeselager (Verzi/ALE, DE), raportor pentru celelalte secțiuni.

O rezoluție de însoțire, adoptată cu 521 voturi pentru, 88 împotrivă și 84 de abțineri, sintetizează poziția Parlamentului.

Prin acest vot, Parlamentul a stabilit nivelul global al creditelor de angajament pentru 2022 (angajamente de plată) la 171,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 2,7 miliarde de euro (plus 1,3 miliarde de euro pentru Rezerva de ajustare la Brexit, reflectând acordul asupra regulamentului corespunzător) în comparație cu proiectul de buget propus de Comisie. Acesta a stabilit nivelul global al creditelor de plată la 172,5 miliarde EUR.

Votul lansează trei săptămâni de discuții de „conciliere” cu Consiliul, cu scopul de a ajunge la un acord pentru bugetul de anul viitor, care trebuie apoi să fie votat de Parlament și semnat de președintele acestuia.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Bugetul UE: Parlamentul European a votat propunerile lui Nicu Ștefănuță privind mai mulți bani pentru sănătate, mediu și Parchetul European

Published

on

© Nicolae Ștefănuță/ Facebook

Europarlamentarul USR PLUS Nicu Ștefănuță, raportorul grupului Renew Europe pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2022, a negociat creșteri bugetare pentru priorități importante cum ar fi sănătatea, schimbările climatice, digitalizarea și cercetarea, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Astfel, el a obținut mai mulți bani pentru sănătate, mediu și Parchetul European al Laurei Codruța Kövesi pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2022, arată sursa citată.

În ședința plenară a Parlamentului European din 20 octombrie 2021 s-au votat modificările aduse propunerii Comisiei Europene privind bugetul pentru anul viitor. Acest vot a confirmat votul din 27 septembrie din Comisia pentru Bugete a Parlamentului. Negocierile dificile dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană privind forma finală a bugetului Uniunii Europene pentru 2022 vor dura până la finele acestui an.

Europarlamentarul USR PLUS a negociat cu celelalte grupuri politice modificări importante în construirea bugetului anului 2022. Dincolo de temele anunțate deja în primăvară – sănătate,  mediu, stat de drept, Erasmus – Nicu Ștefănuță a obținut, ca urmare a negocierilor, 1,1 miliarde de euro pentru a finanța, prin mecanismul COVAX, accesul la vaccinuri pentru țările slab dezvoltate. Nicu Ștefănuță a obținut, de asemenea, un buget de 65 de milioane de euro pentru Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi. Eurodeputatul susține că Parchetul European are nevoie de personal suficient care să-și îndeplinească misiunea: recuperarea miliardelor de euro fraudate.

Foarte important pentru România în această criză sanitară a fost ajutorul de urgență pe care l-a primit de la Uniunea Europeană. Europa trebuie să suplinească ceea ce, din păcate, Guvernul României nu este în stare să asigure. Mă întristează cel mai tare că, în vreme ce alte țări se pregătesc să iasă încet din pandemie, în România sistemul de sănătate este zguduit de cel de-al 4-lea val de COVID-19. Pierderile de vieți sunt o tragedie națională, medicii sunt obosiți, locurile la ATI sunt ocupate. Reamintesc acel moment trist – în ziua în care am reușit să obțin 1,1 miliarde de euro pentru vaccinuri pentru țările sărace, aflam că România aruncă 750 de mii de doze de vaccin pentru că au expirat. Anul 2022 trebuie să fie anul în care învingem pandemia, în care ne recâștigăm libertatea economică. Suntem solidari cu cei vulnerabili și nu lăsăm pe nimeni în urmă”, a afirmat el.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a reușit să crească bugetul Uniunii Europene pentru anul 2022 pentru următoarele priorități:

Sănătate:

  • + 80 milioane pentru programul EU4Health (programul UE pentru sănătate);
  • +1,1 miliarde pentru COVAX (mecanismul prin care sunt livrate vaccinuri pentru țările slab dezvoltate);

Mediu:

  • + 171 milioane pentru programul LIFE (programul UE dedicat exclusiv pentru mediu, energie curată, biodiversitate)

Statul de drept:

  • +19,7 milioane pentru Parchetul European (EPPO);
  • modernizarea personalului Europol;
  • mai multe resurse și personal pentru Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust);

Tineret și cercetare:

  • + 305 milioane pentru Horizon Europe (programul UE pentru cercetare);
  • Fondurile rămase nefolosite din 2020, în valoare de 486 milioane, vor fi realocate pe liniile Horizon, cum ar fi Consiliul European de Cercetare (+113 milioane), Marie Curie Actions (+20 milioane), clusterul dedicat sănătății (+204 milioane) etc;
  • +116 milioane pentru Erasmus+ (programul UE pentru educație, formare, tineret și sport);
  • + 5 milioane pentru Corpul European de Solidaritate;

Criza umanitară din Afganistan:

  • + 85 milioane pentru Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF);
  • +301 milioane pentru ajutor umanitar;

Alte victorii importante pentru Renew Europe:

  • + 207 milioane pentru mecanismul Conectarea Europei;
  •  +70 milioane pentru Europa Digitală;
  • + 16 milioane pentru Programul Drepturi și Valori;
  • +5 milioane pentru Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate (ERA);
  • + 42 milioane pentru noua linie de turism;
  • modernizarea personalului Frontex;
  • mai multe resurse și personal pentru Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), eu-LISA, EASO, CEPOL;
  • +80 milioane pentru Fondul European de Apărare și mobilitate militară;
  • +35 milioane pentru Vecinătatea Estică (Moldova, Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan și Belarus).

Bugetul anului 2022 este al doilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Din acest motiv, bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19.

Bugetul prevăzut pentru 2022 are o importanță simbolică deosebită, deoarece trebuie să dea startul redresării economice, împreună cu Next Generation EU. 2022 este anul în care țările membre vor primi cei mai mulți bani din istoria UE – peste 300 de miliarde de euro. Este vorba despre un buget de peste 166,29 de miliarde de euro, căruia i se adaugă 143,50 de miliarde de euro din PNRR.

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu6 mins ago

Corina Crețu solicită Comisiei Europene să se implice în combaterea fenomenului Fake News: Pandemia a demonstrat cât de nocive pot fi știrile false

PARLAMENTUL EUROPEAN11 mins ago

Parlamentul European va începe negocieri dure cu Consiliul privind suplimentarea bugetului UE 2022, cu o valoare adăugată pentru cetățeni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI30 mins ago

Bugetul UE: Parlamentul European a votat propunerile lui Nicu Ștefănuță privind mai mulți bani pentru sănătate, mediu și Parchetul European

INTERNAȚIONAL33 mins ago

Unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul SEAE avertizează: Kremlinul continuă să desfășoare campanii de dezinformare privind lupta împotriva COVID-19

Cristian Bușoi1 hour ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

POLITICĂ1 hour ago

PNL renunță la Florin Cîțu și îl propune premier pe ministrul apărării Nicolae Ciucă la consultările cu președintele Klaus Iohannis

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

NATO2 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles. Ei vor lansa Fondul NATO pentru Inovare și vor adopta prima strategie aliată privind inteligența artificială

U.E.2 hours ago

Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi a făcut primele arestări și confiscări de peste 13 milioane de euro în Germania, Italia și Bulgaria

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Premiul Saharov acordat lui Aleksei Navalnîi transmite un mesaj de susținere rușilor care luptă pentru democrație

Cristian Bușoi1 hour ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi20 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.2 days ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

Team2Share

Trending