Preluarea puterii de către talibani în Afganistan reprezintă ”cel mai important eveniment geopolitic” de după criza provocată de anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, în 2014, și ”o nouă oportunitate” pentru China, Rusia și Turcia de ”a-și extinde influența” în Asia Centrală, a precizat joi Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, potrivit AFP, citat de Agerpres.
Situaţia din Afganistan ”va avea un impact de mare anvergură asupra securităţii regionale şi internaţionale, este vorba de cel mai important eveniment geopolitic de după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia”, în urmă cu şapte ani, a declarat Borrell în faţa europarlamentarilor.
În acest context, ”trebuie să ne angajăm în mod activ împreună cu partenerii noştri regionali şi internaţionali (…). Asia Centrală va deveni o regiune mai strategică pentru noi. Suntem foarte conştienţi de faptul că Turcia, China, Rusia vor avea o nouă oportunitate de a-şi extinde influenţa în detrimentul Occidentului în Asia Centrală”, a completat Borrell.
Acesta a subliniat că Uniunea Europeană trebuie ”să conlucreze strâns cu SUA şi să-şi intensifice eforturile diplomatice pentru a crea împreună cu aliaţii săi un consens în vederea dezvoltării unei abordări comune eficiente”.
Înaltul Reprezentat al UE a participat joi la o reuniune de urgență a eurodeputaților din Comisia pentru afaceri externe (AFET) și cea pentru dezvoltare (DEVE) din Parlamentul European, în cadrul căreia europarlamentarii au solicitat salvarea cetățenilor afgani care au lucrat pentru UE, făcând apel la talibani să respecte dreptul umanitar internațional.
Situația din Afganistan a fost subiectul unei prime convorbiri telefonice între Josep Borrell și secretarul de stat american, Antony Blinken, care, la rândul său, a purtat discuții și cu omologii din Rusia și China, dar și cu miniștrii de externe ai Marii Britanii, Turciei și cu secretarul general al NATO.
Acesta din urmă a convocat o reuniune prin videoconferinţă, vineri, a miniştrilor de externe ai ţărilor membre ale NATO dedicată consecinţelor situaţiei din Afganistan, ce are loc la scurt timp după ce șefii diplomațiilor din statele membre au discutat același subiect într-o întâlnire ce a avut loc marți.
Cu acest prilej, România a anunțat că evaluează posibilitatea de a prelua personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române în Afganistan și, temporar, personal care a sprijinit misiuni ale organizațiilor europene și euroatlantice.
De altfel, Uniunea Europeană, prin comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și-a arătat deschiderea de a sprijini financiar statele membre pentru primirea femeilor afgane refugiate.
De cealaltă parte, ministrul grec pentru migraţie, Notis Mitarakis, a transmis că țara sa nu le va permite migranţilor din Afganistan să îi traverseze frontierele în Uniunea Europeană.
Talibanii au preluat saăptămâna trecută controlul în Kabul și, practic, asupra întregului Afganistan. Ultimul bastion necucerit este aeroportul situat la nord de Kabul, unde forțe americane și ale aliaților organizează evacuarea propriilor cetățeni, dar și a miilor de afgani care nu vor să trăiască sub un regim taliban.
Deși au reușit să ajungă la o înțelegere cu talibanii pentru asigurarea unor coridoare umanitare în vederea evacuării propriilor cetățeni, dar și a miilor de afgani care fug din calea noului regim, Departamentul de Stat al SUA i-a acuzat pe insurgenți că nu își respectă promisiunea, blocându-i pe afganii care doresc să părăsească țara să ajungă pe aeroportul din Kabul.
Început în 2001, războiul din Afganistan a costat SUA peste 2.000 de miliarde de dolari în cei 20 de ani ai celui mai lung conflict în care au fost implicați americanii.
Potrivit unor estimări ale AP, acesta s-a soldat cu peste 3.800 de militari străini morți, dintre care aproape 2.500 erau americani și 27 români.
