Connect with us

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este dispusă să preia personal afgan care a sprijinit activitățile autorităţilor române în Afganistan

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

România evaluează posibilitatea de a prelua personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române în Afganistan și, temporar, personal care a sprijinit misiuni ale organizațiilor europene și euroatlantice, a anunțat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a susţinut, marți, la reuniunea extraordinară a şefilor diplomaţiilor din UE pe tema evoluţiilor din Afganistan, necesitatea continuării apelurilor internaţionale pentru încetarea imediată a violenţei de pe teritoriul acestei ţări, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea, desfăşurată în format videoconferinţă, a fost convocată de Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în contextul degradării situaţiei de securitate din Afganistan. Discuţiile au vizat aspecte privind evoluţiile politice, situaţia umanitară, procesul de repatriere a cetăţenilor europeni, precum şi evaluări de etapă privind posibile direcţii de acţiune ale UE.

Conform sursei citate, ministrul Aurescu a subliniat necesitatea protejării vieţii cetăţenilor, precum şi nevoia restabilirii imediate a securităţii şi ordinii civile.

El a susţinut, totodată, nevoia asigurării condiţiilor necesare pentru părăsirea Afganistanului de către cetăţenii străini şi afgani care doresc acest lucru.

Bogdan Aurescu a prezentat demersurile autorităţilor de la Bucureşti în vederea repatrierii cetăţenilor români aflaţi încă în Afganistan şi a anunţat că România îşi manifestă deschiderea şi evaluează la nivel interinstituţional posibilitatea de a prelua, acolo unde se consideră justificat, personalul local care a sprijinit autorităţile române care şi-au desfăşurat activitatea în Afganistan, după o analiză a fiecărui caz în parte, inclusiv din punct de vedere securitar.

De asemenea, România îşi exprimă deschiderea şi analizează posibilitatea de a prelua temporar personal afgan care a sprijinit misiuni ale organizaţiilor europene şi euroatlantice, după parcurgerea etapelor procedurale inter-instituţionale, inclusiv validările de securitate care se impun“, se arată în comunicatul citat.

Ministrul Aurescu a subliniat necesitatea asigurării cooperării UE-NATO şi a continuării cooperării UE cu partenerii internaţionali în ceea ce priveşte Afganistanul, atât pentru viitorul acestei ţări, cât şi pentru asigurarea securităţii regionale şi globale.

Referitor la perioada imediat următoare, şeful diplomaţiei române a susţinut că rămâne prioritară transmiterea concertată de către comunitatea internaţională a mesajelor privind necesitatea respectării obligaţiilor internaţionale de către Afganistan, inclusiv aplicarea corespunzătoare a dreptului internaţional umanitar, concomitent cu respectarea drepturilor omului, cu accent pe drepturile femeilor şi copiilor.

Înaltul Reprezentant Josep Borrell a prezentat, la finalul reuniunii, o declaraţie în numele UE pe tema situaţiei din Afganistan, în care Uniunea “solicită încetarea imediată a tuturor violențelor, restabilirea securității și a ordinii civile, precum și protecția și respectarea vieții, demnității și proprietății civililor pe întreg teritoriul Afganistanului”

În acest sens, UE își exprimă profunda îngrijorare cu privire la rapoartele privind încălcări grave ale drepturilor omului și abuzuri grave în zone din Afganistan.

“Pentru a face față agravării situației umanitare din Afganistan, Uniunea Europeană va continua să ofere asistență în funcție de necesități poporului afgan și face apel la toți actorii să permită accesul sigur și neîngrădit pentru asistența umanitară pentru femeile, bărbații și copiii afgani care au nevoie de ea, inclusiv pentru numărul mare de persoane strămutate în interiorul țării (IDP). UE face apel la talibani să își respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului umanitar internațional în toate circumstanțele. UE va sprijini, de asemenea, vecinii Afganistanului pentru a face față repercusiunilor negative, care sunt de așteptat ca urmare a unui flux tot mai mare de refugiați și migranți”, se arată în declarația convenită de miniștrii de externe europeni.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

Published

on

© MAE/ Facebook

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a avut miercuri o întâlnire cu omologul său din Cehia, Jan Lipavský, în contextul reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO pe care oficialul român a găzduit-o la București.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, discuția s-a înscris în dialogul constant dintre cei doi miniștri, deosebit de relevant în contextul în care Republica Cehia deține, în prezent, președinția Consiliului UE.

Astfel, întrevederea de la București a reprezentat o continuare a contactelor anterioare: convorbirea telefonică din 4 noiembrie 2022, participarea ministrului Lipavský la ediția din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, respectiv vizita ministrului român la Praga, din 18 august 2022.

În acest cadru, ministrul Aurescu a mulțumit omologului ceh pentru participarea sa la București nu doar la ministerială NATO, ci și la Reuniunea Liderilor de la Munchen, pe care MAE român a găzduit-o și co-organizat-o împreună cu Conferința de Securitate de la Munchen.

Ambii oficiali au salutat nivelul foarte bun al relațiilor României cu Republica Cehia, bazate pe similitudinea de opinii și evaluări cu privire la subiecte de actualitate ale agendelor europeană, de securitate și regională, precum și lipsa oricăror aspecte de sensibilitate pe agenda bilaterală, care creează premisele pentru consolidarea în continuare a cooperării între cele două țări.

În ceea ce privește agenda europeană, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susținerea României pentru președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene și a salutat rezultatele înregistrate până în prezent de aceasta.

În context, șeful diplomației române a transmis aprecierea pentru sprijinul pe care președinția cehă a Consiliului UE l-a acordat și continuă să îl acorde aderării țării noastre la Spațiul Schengen. La rândul său, ministrul Jan Lipavský a subliniat că țara sa va continua să susțină pe deplin acest obiectiv de maximă importanță pentru România. De asemenea, cei doi miniștri au discutat concret despre continuarea demersurilor pe acest dosar.

În dialogul celor doi miniștri a avut loc și un schimb de vederi privind coordonarea relativă la viitorul formatului Parteneriatului Estic, în perspectiva reuniunii de lucru pe care ministrul Aurescu și omologii ceh, polonez și suedez o vor găzdui la Bruxelles pe această temă în marja reuniunii din decembrie a Consiliului Afaceri Externe, precum și situația din Balcanii de Vest, cu accent pe situația din Kosovo.

De asemenea, a fost evocat și contextul actual generat de agresiunea Federației Ruse în Ucraina, fiind evidențiată implicarea activă atât a României, cât și a Republicii Cehia, în eforturile de la nivel european și internațional pentru sprijinirea Ucrainei. În context, miniștrii Bogdan Aurescu și Jan Lipavský au agreat ca cele două țări să se coordoneze pentru a contribui la eforturile de tragere la răspundere a autorilor crimelor de agresiune comise în Ucraina, în baza instrumentelor de drept internațional.

Oficialul român a adresat omologului ceh invitația de a efectua o vizită în Romania, în prima parte a anului viitor, invitație acceptată cu plăcere de ministrul ceh.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptată o nouă legislație pentru a consolida securitatea cibernetică și reziliența la nivel întregii Uniuni Europene

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o legislație pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune, în vederea îmbunătățirii capacității de reziliență și reacție la incidente, atât în sectorul public și privat, cât și la nivel UE în ansamblu.

Potrivit unui comunicat al instituției, noua directivă, denumită ”NIS2”, va înlocui actuala directivă privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (directiva NIS).

”Nu există nicio îndoială că securitatea cibernetică va rămâne o provocare cheie în anii următori. Mizele pentru economiile și cetățenii noștri sunt enorme. Astăzi, am făcut încă un pas pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a contracara această amenințare”, a declarat Ivan Bartoš, viceprim-ministru ceh pentru digitalizare și ministru al dezvoltării regionale.

O mai bună cooperare în materie de riscuri și incidente și o mai bună gestionare a acestora

NIS 2 va stabili nivelul de referință pentru măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică și pentru obligațiile de raportare în toate sectoarele reglementate de directivă, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea și infrastructura digitală.

Directiva revizuită are ca obiectiv eliminarea divergențelor privind cerințele în materie de securitate cibernetică și punerea în aplicare a măsurilor de securitate cibernetică în diferite state membre. În acest scop, directiva stabilește norme minime pentru un cadru de reglementare și definește mecanismele pentru o cooperare eficace între autoritățile competente din fiecare stat membru. Aceasta actualizează lista sectoarelor și a activităților care fac obiectul obligațiilor în materie de securitate cibernetică și prevede căi de atac și sancțiuni pentru a asigura respectarea legislației.

Directiva va institui în mod oficial Rețeaua europeană a organizațiilor de legătură în materie de crize cibernetice, UE-CyCLONe, care va sprijini gestionarea coordonată a incidentelor de securitate cibernetică de mare amploare.

Extinderea domeniului de aplicare al normelor

În temeiul vechii directive NIS, statele membre erau responsabile de stabilirea entităților care îndeplinesc criteriile pentru a se califica drept operatori de servicii esențiale. În schimb, noua directivă NIS 2 introduce o regulă privind un prag după criteriul de dimensiune. Aceasta înseamnă că toate entitățile mijlocii și mari care își desfășoară activitatea în sectoarele reglementate de directivă sau care furnizează servicii reglementate de directivă vor intra în domeniul de aplicare al acesteia.

Deși acordul între Parlamentul European și Consiliu menține această regulă generală, textul convenit provizoriu include dispoziții suplimentare pentru a asigura proporționalitatea, un nivel mai ridicat de gestionare a riscurilor și criterii clare privind importanța critică a entităților pentru a stabili care dintre acestea sunt vizate.

Textul clarifică, de asemenea, faptul că directiva nu se va aplica entităților care desfășoară activități în domenii precum apărarea sau securitatea națională, siguranța publică, asigurarea aplicării legii și sistemul judiciar. Parlamentele și băncile centrale sunt, la rândul lor, excluse din domeniul de aplicare.

Dat fiind că administrațiile publice sunt adesea ținta atacurilor cibernetice, NIS 2 se va aplica entităților administrației publice de la nivel central și regional. În plus, statele membre pot decide ca aceasta să se aplice entităților respective și la nivel local.

Alte modificări introduse 

Textul noii directive este aliniat la legislația sectorială, în special la Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) și la Directiva privind reziliența entităților critice (REC), pentru a oferi claritate juridică și a asigura coerența dintre NIS 2 și aceste acte.

Un mecanism voluntar de învățare reciprocă va spori încrederea reciprocă și învățarea din bune practici și experiențe, contribuind astfel la atingerea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică.

Directiva va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în zilele următoare și va intra în vigoare în a douăzecea zi de la această publicare.

Statele membre vor avea la dispoziție 21 de luni de la intrarea în vigoare a directivei pentru a transpune dispozițiile în legislația lor națională.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre adaugă încălcarea sancțiunilor pe lista infracțiunilor prevăzute de legislația UE

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Consiliul Uniunii Europene a adoptat în unanimitate o decizie prin care se adaugă încălcarea măsurilor restrictive pe lista infracțiunilor prevăzute de legislația UE inclusă în Tratatul privind funcționarea UE.

”UE a reacționat cu hotărâre la războiul neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Ea a adoptat un număr fără precedent de sancțiuni care vizează economia Rusiei și sunt menite să îi contracareze capacitatea de a continua această agresiune. Pentru ca aceste sancțiuni să își atingă obiectivul, punerea lor în aplicare necesită un efort comun, iar decizia de astăzi este un instrument esențial pentru a ne asigura că orice încercare de eludare a acestor măsuri va fi oprită”, a subliniat Pavel Blažek, ministrul ceh al justiției, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

UE a adoptat o serie de măsuri restrictive în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și este esențial ca aceste măsuri să fie puse în aplicare pe deplin.

Potrivit unui comunicat al instituției, în prezent, statele membre au definiții diferite pentru ceea ce constituie o încălcare a măsurilor restrictive și pentru sancțiunile care ar trebui aplicate în cazul încălcării acestora.

Acest lucru ar putea avea drept rezultat niveluri diferite de asigurare a respectării sancțiunilor și riscul ca aceste măsuri să fie eludate, ceea ce le-ar putea permite persoanelor sancționate să continue să aibă acces la activele lor și să sprijine regimurile vizate de măsurile UE.

Includerea încălcării măsurilor restrictive pe lista infracțiunilor prevăzute de legislația UE este prima dintre cele două etape menite să garanteze un nivel similar de asigurare a respectării sancțiunilor în întreaga UE și să descurajeze încercările de a eluda sau de a încălca măsurile UE.

În urma adoptării acestei decizii, Comisia Europeană va prezenta o propunere de directivă care va conține norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale UE. Acest proiect de directivă va trebui apoi să fie discutat și adoptat de Consiliu și de Parlamentul European.

În temeiul articolului 83 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul și Consiliul pot stabili norme minime cu privire la definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în domenii ale criminalității de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră. Domeniile criminalității enumerate în prezent în respectivul articol sunt terorismul, traficul de persoane și exploatarea sexuală a femeilor și a copiilor, traficul ilicit de droguri, traficul ilicit de arme, spălarea banilor, corupția, contrafacerea mijloacelor de plată, criminalitatea informatică și criminalitatea organizată.

La 25 mai 2022, Comisia Europeană a prezentat o propunere de decizie care urmărește extinderea listei acestor domenii ale criminalității, astfel încât aceasta să includă și încălcarea măsurilor restrictive adoptate de UE.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA11 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.12 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA13 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE13 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN14 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 day ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 day ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 day ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending