Cancelarul german Angela Merkel s-a declarat marţi favorabilă găsirii unor ”opţiuni sigure” pentru afganii “deosebit de vulnerabili” care părăsesc Afganistanul în ţările vecine acestuia, însă a pledat pentru primirea “într-un mod controlat” a acestora în Uniunea Europeană, recunoscând însă că un acord în acest sens în cadrul UE va fi greu de obţinut.
Angela Merkel, a cărei ţară a primit în anii 2015-2016 peste un milion de migranţi în timpul crizei de atunci, a apreciat la o conferinţă de presă comună cu omoloaga sa estonă Kaja Kallas că ”înainte de a vorbi de contingente (n.r. – de refugiați) trebuie studiate opţiunile sigure în ţările vecine” Afganistanului.
”În a doua etapă, am putea reflecta dacă persoane în mod special vulnerabile trebuie să vină în Europa (…) într-un mod controlat”, a adăugat ea, potrivit AFP, informează Agerpres.
Ulterior, Angela Merkel a avut o convorbire telefonică comună cu președintele francez Emmanuel Macron, cu prim-ministrul italian Mario Draghi și cu înaltul comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, cu privire la situația din Afganistan.
Kanzlerin #Merkel telefonierte heute mit dem franz. Präsidenten @EmmanuelMacron, dem brit. Premierminister @BorisJohnson, dem italienischen Ministerpräsidenten #Draghi sowie dem UNO-Hochkommissar für Flüchtlinge @FilippoGrandi zur Lage in #Afghanistan: pic.twitter.com/G9b4VjeSCY
— Steffen Seibert (@RegSprecher) August 17, 2021
Şefa guvernului german aflat la finalul ultimului mandat a admis însă că un acord european va fi greu de obţinut.
”Este un punct slab al UE că încă nu am reuşit crearea unei politici comune de azil”, a indicat Merkel, susţinând că ”trebuie să continuăm să lucrăm cu rigoare” asupra acestui capitol.
Prudența lui Merkel este reliefată și de contextul alegerilor generale care au loc în Germania pe 26 septembrie. De altfel, ministrul de interne, Horst Seehofer, a estimat că prăbușirea Afganistanului ar putea determina între 300.000 şi cinci milioane de afgani să îşi părăsească ţara.
Dar pe lângă opoziţia unor state membre ale UE faţă de o politică comună de azil, care ar implica stabilirea de cote de refugiaţi sau relaxarea regulilor privind azilul, şi în Germania tot mai multe voci se pronunţă împotriva repetării scenariului din 2015-2016, după ce politica uşilor deschise faţă de migranţi susţinută atunci de Merkel a destabilizat tabăra sa conservatoare şi a permis afirmarea extremei drepte.
În acest timp, Comisia Europeană a transmis că se ocupă de găsirea unor căi ”sigure şi legale” pentru venirea în UE a cetăţenilor afgani vulnerabili şi în acelaşi timp de buna gestionare a frontierelor UE.
”Lucrăm la o abordare integrală pentru tratarea actualei crize din Afganistan, care va trebui să includă necesitatea oferirii de căi sigure şi legale pentru persoanele vulnerabile şi în acelaşi timp abordarea riscurilor migraţiei ilegale şi garantarea gestiunii frontierelor noastre”, a declarat Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
La rândul său, şeful echipei de purtători de cuvânt ai Comisiei Europene, Eric Mamer, a vorbit despre politica comună de azil propusă de această instituţie, el susţinând că ”ceea ce arată această criză este necesitatea ca statele membre să avanseze în discuţiile asupra acestui pact privind migraţia şi azilul”.
Totodată, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni a spus că Europa trebuie să creeze coridoare umanitare pentru a primi refugiați care fug din Afganistan și pentru a evita fluxuri masive de imigranți ilegali.
Doar că Austria, unul dintre cele nouă state membre UE care au semnat săptămâna trecută o scrisoare în care subliniau Comisiei Europene nevoia ”solidarității față de statele care se confruntă cu o criză a migrației”, a sugerat luni crearea unor ”centre de deportare” în țări vecine cu Afganistan.
Subiectul a fost abordat și la reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din țările UE, care a avut loc marți prin videoconferință, context în care România a arătat, de pildă, că evaluează posibilitatea de a prelua personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române în Afganistan și, temporar, personal care a sprijinit misiuni ale organizațiilor europene și euroatlantice.
După ce talibanii au preluat din nou puterea în Afganistan duminică, mii de afgani care vor să părăsească ţara s-au precipitat la aeroportul din Kabul, unde au avut loc scene dramatice. Până în prezent, SUA au evacuat peste 3.200 de cetățeni, în timp ce Marea Britanie s-a declarat pregătită să lanseze un program care să primească 20.000 de refugiați afgani.
