Criza migrației din Ceuta a pus la încercare respectarea drepturilor fundamentale la frontierele externe ale Uniunii Europene, a avertizat joi Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, într-un raport, potrivit Politico Europe.
Agenția, cu sediul la Viena, a atras atenția asupra riscurilor majore la adresa drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE. Sosirea bruscă a mii de migranți în luna iulie în Ceuta, enclava spaniolă de pe coasta Africii de Nord, „a pus la încercare echilibrul dintre protejarea drepturilor fundamentale și asigurarea securității frontierelor externe ale UE”.
La sfârșitul lunii iulie, peste 70.000 de migranți au trecut din Maroc în Ceuta în decurs de 48 de ore, situație care a ridicat întrebări cu privire la modul în care UE ar trebui să gestioneze deplasările masive și bruște de persoane, care ar putea fi orchestrate sau exploatate pentru a exercita presiuni asupra Uniunii Europene.
În discursul său privind Starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis instituirea unui cadru european de răspuns în situații de urgență, care, potrivit acesteia, ar trebui să permită „flexibilitate limitată în timp și strict definită în aplicarea procedurilor standard”.
Grecia a propus suspendarea cererilor de azil în situații de urgență, o măsură care ar putea duce la returnări forțate, interzise de dreptul internațional. Mai multe state și-au exprimat sprijinul pentru această idee, în timp ce altele pun sub semnul întrebării oportunitatea adoptării unei astfel de măsuri la nivelul UE, în locul unor decizii luate de fiecare stat în parte.
În raportul său, Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale a subliniat că orice măsură de urgență trebuie să respecte legislația europeană și dreptul internațional. Ambele garantează dreptul de a solicita azil și principiul nereturnării (non-refoulement), pe care agenția l-a descris drept „o piatră de temelie a protecției refugiaților”.
La reuniunea liderilor UE de săptămâna trecută, Ursula von der Leyen a declarat că Executivul european va prezenta o propunere privind cadrul de răspuns în situații de urgență înainte de sfârșitul anului.
„Ne vom apăra întotdeauna valorile și drepturile fundamentale, dar nu vom face niciodată compromisuri în ceea ce privește protejarea frontierelor noastre”, a declarat aceasta.
Raportul agenției a evidențiat și alte probleme legate de respectarea drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE, printre care aplicarea mecanismelor de monitorizare a respectării drepturilor în cadrul reformelor în domeniul migrației, restricțiile impuse organizațiilor care desfășoară operațiuni de căutare și salvare, precum și anchetele privind încălcările drepturilor fundamentale la frontiere.
Potrivit datelor agenției, 12 state membre ale UE au deschis 322 de anchete penale preliminare în perioada 2020-2025, însă doar nouă dintre acestea s-au încheiat cu o condamnare.
Lacunele din cadrul acestor anchete „alimentează percepția că încălcările pot rămâne nepedepsite, ceea ce riscă să submineze statul de drept, una dintre valorile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea”, se arată în raport.
