Finanțarea Programului Național de Tratament pentru Boli Rare a ajuns în 2025 la 1,3 miliarde de lei, iar numărul pacienților înrolați s-a dublat, peste 6.700 de persoane beneficiind de medicație, a declarat vineri Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), la deschiderea conferinței EUROPLAN 2026.
Ea a anunțat, totodată, că instituția lucrează, împreună cu Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), la pregătirea introducerii unor noi molecule pe lista medicamentelor compensate.
„Anul trecut finanțarea pentru Programul Național de Boli Rare a atins pragul de 1,3 miliarde de lei, deși în urmă cu câțiva ani era de 200 milioane de lei. Ce a însemnat asta? A însemnat un număr dublu de pacienți înrolați în program. Am ajuns la peste 6.700 de pacienți cu boli rare care au beneficiat de medicație”, a precizat vicepreședinta CNAS.
Larisa Mezinu-Bălan a subliniat că accesul la timp la tratamente inovatoare reprezintă o investiție atât în sănătatea pacienților, cât și în economie, deoarece le permite acestora să rămână activi profesional și social.
„Este o investiție inteligentă în sistemul de sănătate, pentru că, în primul rând, economicește, este fezabil să aduci tratamente și medicație în timp util, astfel încât cetățeanul activ să rămână în continuare activ, economic și social. Și în al doilea rând, la fel de important, poate chiar mai important, persoana își poate desfășura o viață obișnuită alături de prieteni, alături de familie”, a explicat ea.
Potrivit reprezentantei instituției, evaluarea introducerii unor noi medicamente trebuie să ia în considerare și beneficiile pe termen lung, pe lângă impactul imediat asupra bugetului. CNAS fundamentează necesarul de finanțare și calculează costurile noilor tratamente în dialog cu Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor.
„Nu mai facem de mult simple calcule. Venim cu o explicație în favoarea pacienților și în favoarea sistemului, așa cum v-am explicat-o la început, pentru că pe lângă impactul bugetar imediat, odată cu introducerea tratamentului în lista de rambursare, există și un impact pe termen lung care întoarce banii în economia românească”, a afirmat Larisa Mezinu-Bălan.
În privința accesului la noi terapii, ea a precizat că actualizarea listei medicamentelor compensate se numără printre obiectivele instituției, alături de modernizarea digitală.
„Am început să lucrăm la documentarea și fundamentarea pentru introducerea acelor molecule care așteaptă”, a anunțat vicepreședinta CNAS, referindu-se la procesul desfășurat împreună cu ANMDMR.
Larisa Mezinu-Bălan a insistat și asupra obligației sistemului de sănătate de a proteja persoanele asigurate și de a le asigura accesul la serviciile și tratamentele necesare.
„Noi știm că în spatele cifrelor sunt oameni cu probleme reale”, a spus ea, adăugând că sistemul trebuie să le ofere pacienților posibilitatea de a accesa servicii medicale de calitate și medicația de care au nevoie.
Totodată, vicepreședinta CNAS a anunțat continuarea modernizării digitale a instituției în acest an și în 2027. Ea i-a îndemnat pe asigurați să descarce aplicația ROeID și să o folosească pentru autentificarea în platforma în care pot consulta serviciile medicale decontate pentru ei și costurile acestora. Potrivit Larisei Mezinu-Bălan, accesul la aceste informații îi poate ajuta să înțeleagă mai bine costurile îngrijirii medicale și să acorde mai multă atenție prevenției, inclusiv serviciilor disponibile gratuit la medicul de familie.
Conferința EUROPLAN 2026 – de la ERN la Rețelele Naționale de Boli Rare, organizată de Alianța Națională pentru Boli Rare România (ANBRaRo) în perioada 23–24 octombrie, reunește reprezentanți ai autorităților, specialiști și organizații de pacienți pentru a discuta îmbunătățirea îngrijirii persoanelor cu boli rare. Temele centrale sunt actualizarea Planului Național de Boli Rare și dezvoltarea rețelelor naționale de referință, în cadrul proiectului european JARDIN.
