Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ministrul Cristian Ghinea: Am convenit cu președintele Klaus Iohannis și cu liderii coaliției să depunem PNRR la Comisia Europeană pe 31 mai

Published

on

© Administrația Prezidențială

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat luni că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

“În discuţia cu preşedintele, cu domnul Orban, cu domnul prim-ministru şi cei doi vicepremieri am convenit ca mâine, în întâlnirea pe care o să o am cu vicepreşedintele Verstager al Comisiei Europene, să mergem pe calendarul de depunere pentru 31 mai pentru PNRR”, a declarat Ghinea, la Parlament, potrivit Agerpres.

El a adăugat că discuţiile “continuă pe toate componentele”.

“Continuăm discuţiile pe toate proiectele şi pe toate componentele. Comisia Europeană are genul ăsta de dialog cu toate statele membre. Deocamdată un singur stat a depus. Pariul meu este că vom avea mai multe state care vor trimite după 30 aprilie decât state care vor trimite înainte. Cel puţin acestea sunt informaţiile pe care le am – Bulgaria, Olanda, Finlanda, Polonia se pregăteşte – au anunţat că vor trimite după 30 aprilie”, a arătat ministrul Ghinea.

Potrivit acestuia, “nu este niciun motiv de îngrijorare”.

Mesajul a fost întărit și de prim-ministrul Florin Cîțu și de vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor.

Premierul Florin Cîţu a declarat că, în acest moment, există un proces de negociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, “nu avea cu ce să greşească”.

Vicepremierul Dan Barna, lider al USR PLUS, a afirmat că nu există nicio greşeală în ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), fiind vorba doar despre “o etapă de consultări”.

România nu a depăşit niciun termen, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu a fost respins, a declarat și vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR.

El a adăugat că liderii coaliţiei continuă să discute care sunt soluţiile cele mai bune pentru fiecare componentă.

Săptămâna trecută, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a dat asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu executivul european, afirmațiile sale fiind făcute în contextul în care presa a relatat că planul României a fost criticat de Comisia Europeană și ar trebui refăcut.

Mai mult, Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea o discuție cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și în acel moment ”vom putea pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.

Separat, premierul Florin Cîțu a precizat că România se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că nu este adevărat că acesta a fost refuzat, ci doar s-a pus în discuție o remodelare a acestui plan.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acestea fiind urmate și de o vizită a lui Cristian Ghinea la Bruxelles. Conform anunțurilor inițiale, PNRR ar fi trebuit depus la Comisia Europeană până la 31 mai.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Fonduri europene: MIPE a semnat contracte de finanțare de 1,1 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii spitalicești din România

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene continuă semnarea de contracte de finanțare în cadrul Axelor 9 și 10 din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020), pentru modernizarea infrastructurii spitalicești din România. Ultimele 5 contracte au fost semnate pentru finanțarea spitalelor din  județele Suceava, Dolj, Vâlcea și Hunedoara.

„Domeniul sănătății publice, obiectiv de interes social major, este prioritar pentru investițiile din fonduri nerambursabile. Așa cum au arătat-o incidentele regretabile din anii trecuți, culminat cu răspândirea SARS-CoV-2, fie că este pandemie sau nu, infrastructura de sănătate a României și cadrul de furnizare a serviciilor trebuie să fie adaptate la tehnologiile moderne pentru a satisface nevoile medicale ale populației. În acest sens, pot spune că este o perioadă prolifică, în care semnăm numeroase contracte pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii instalațiilor electrice, de fluide medicale și de ventilare și tratare a aerului, precum și instalarea de sisteme de detectare, semnalizare și alarmare incendii. Trebuie menționat că separat de aceste fonduri alocate din perioada de programare 2014-2020, dispunem de fonduri importante pentru domeniul medical atât în Programul Operațional Sănătate, cât și în Planul Național de Redresare și Reziliență”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Axele Prioritare 9 și 10 din cadrul POIM au ca obiectiv Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 și finanțează în principal achiziția de consumabile și echipamente de protecție și dispozitive medicale. Beneficiarii acestui tip de proiecte sunt unități spitalicești, instituții publice de învățământ preuniversitar și superior, instituții cu competențe în domeniul protecției sociale și unități administrativ-teritoriale.

„Chiar dacă greul pandemiei a trecut, am continuat zilele acestea să semnăm contracte de finanțare pentru a răspunde nevoii de creștere a siguranței pacienților din unitățile spitalicești publice. MIPE a semnat 380 de contracte, în valoare totală de peste 1,1 miliarde de euro, pentru a asigura finanțarea proiectelor depuse. Finanțarea este asigurată prin POIM 2014-2020 în cadrul axelor prioritare AP 9, din FEDR și AP 10, din REACT-EU, iar termenul limită de eligibilitate a cheltuielilor pentru ambele apeluri (apelul 819 și 935) este 31.12.2023”, a declarat Carmen Moraru, secretar de stat.

Până în prezent, au fost semnate 380 contracte cu o finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene de 5.497 miliarde de lei, aproximativ 1,1 miliarde euro, după cum urmează:

 Axa Prioritară 9 – Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19

În cadrul acestei axe, cu un buget de peste 228 milioane de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate și 131 milioane de euro pentru regiuni dezvoltate. Ulterior, bugetul a fost suplimentat cu 173 milioane euro, astfel încât proiectele care îndeplinesc criteriile de evaluare și selecție să poată fi contractate până la data de 15 octombrie 2022 și implementate până la sfârșitul anului 2023.

Au fost încheiate până la acest moment 226 de contracte de finanțare, având o contribuție a Uniunii Europene de 3.540.059.446 lei, contracte care cuprind următoarele tipuri de acțiuni eligibile:

Dotarea unităților sanitare publice / unităților publice de intervenție integrată cu:

  • echipamente medicale: ventilatoare / monitoare medicale / injectomate / infuzomate / paturi suplimentare și altă infrastructură de terapie intensivă suplimentară față de cea existentă în unitățile sanitare, recoltoare / teste extracție și diagnostic SARS-Cov-2 / substanțe necesare pentru decontaminare / biocide;
  • echipamente de protecție: combinezon, inclusiv cu glugă şi protecţie încălţăminte, vizieră de protecţie, mănuşi de unică folosință, măști de protecție, izolete cu presiune negativă pentru transportul pe targă;

Crearea unor capabilități medicale mobile / formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19 / spitale modulare rol 1, 2 și 3 / containere de logistică medicală;

Dotarea centrelor sociale rezidențiale publice pentru categorii vulnerabile (persoane vârstnice/ persoane cu dizabilități / copii, etc), a unităților / instituțiilor de învățământ de stat cu echipamente de protecție.

Axa Prioritară 10 – Protejarea sănătății populației în contextul crizei sanitare cauzate de COVID-19, creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie

În cadrul acestei axe, cu un buget de peste 700 milioane de euro din REACT-EU, a fost continuată finanțarea spitalelor publice și centrelor rezidențiale cu echipamente medicale și echipamente de protecție (tip A și C), fiind încheiate 75 contracte de finanțare, având contribuția Uniunii Europene de 1.337.855.406 lei.

De asemenea, prin Axa Prioritară 10 au fost finanțate acțiuni care vizează creșterea siguranței pacienților în structuri spitalicești publice care utilizează fluide medicale, fiind contractate 81 de proiecte pentru care contribuția Uniunii Europene a fost de 619.315.589 lei, acțiunile eligibile constând în:

  •  achiziția și montajul sistemelor de detectare, semnalizare, alarmare incendii cu acoperire totală și de detectare semnalizare și alarmare în cazul depășirii concentrației maxime admise de oxigen în atmosferă, inclusiv realizarea schemei/proiectului de execuție și montaj;
  •  evaluarea deficiențelor infrastructurii existente prin expertize tehnice și, după caz, studii, audituri, analize de specialitate în raport cu specificul acțiunii finanțabile, precum și pregătirea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții / proiectare de specialitate etc., după caz;
  •  achiziții, montaj, lucrări de intervenție la infrastructura electrică, de ventilare și tratare a aerului, precum și la infrastructura de fluide medicale.

Alți 6,33 miliarde de euro, pregătiți pentru investiții până în 2027

Separat de bugetul alocat prin POIM 2014-2020, prin PNRR și Politica de Coeziune, România dispune de fonduri importante pentru a asigura accesul românilor la servicii preventive, de urgență, curative și reabilitare de calitate.

Până în 2027 vor fi realizate investiții pentru îmbunătățirea eficacității serviciilor medicale de urgență, creșterea accesului la servicii de asistență medicală, îmbunătățirea accesibilității și eficacității serviciilor de reabilitare/recuperare serviciilor de îngrijire paliativă, serviciilor de îngrijire pe termen lung, creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii.

În acest sens, din Planul Național de Redresare și Reziliență dispunem de 2,45 miliarde de euro pentru sănătate, în vreme ce Programul Operațional Sănătate din Politica de Coeziune 2021-2027 are o alocare totală de 3,88 miliarde de euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Premierul Nicolae Ciucă: Avizul pozitiv pentru prima cerere de plată din PNRR, rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental. Pregătim transmiterea celei de-a doua cereri de plată

Published

on

© Guvernul României

Decizia Comisiei Europene de a da aviz pozitiv primei cereri de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Rezilientă confirmă disponibilizarea a 2,6 miliarde de euro pentru economia românească şi reprezintă rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental pentru îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate pentru ultimul trimestru al anului trecut, a fost mesajul transmis de premierul Nicolae Ciucă.

” Valorificăm resursele de care România beneficiază prin PNRR și pregătim pentru această toamnă transmiterea celei de a doua cereri de plată, fundamentată pe realizarea a ceea ce ne-am asumat că facem în primele două trimestre ale acestui an, mai exact îndeplinirea a 51 de noi jaloane/ținte”, a mai spus prim-ministrul.

Acesta a dat asigurări că Guvernul monitorizează ”cu atenție tot ce ne-am asumat la nivel guvernamental prin acest mecanism european de finanțare pentru ca România să beneficieze de aproape 30 de miliarde de euro”.

”Am semnat deja contracte de finanțare pentru construcția de creșe, renovarea unor obiective sociale importante sau construcția altora noi, performante energetic, pentru realizarea de locuințe destinate tinerilor specialiști din sănătate și învățământ, pentru mobilitate urbană verde și dezvoltarea durabilă a localităților. Autostrada Moldova, proiect așteptat de mulți ani, are perspective certe de finanțare din PNRR după ce contractul a fost, de asemenea, semnat”, a detaliat Ciucă.

Premierul și-a exprimat convingerea că ”împreună cu resursele alocate prin Politica de Coeziune și prin exercițiile bugetare multianule, fondurile alocate României de Uniunea Europeană reprezintă o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti”.

Comisia Europeană a aprobat joi o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României în valoare de 2,6 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Citiți și:
Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul.

Comisia urmează să țină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, plata în favoarea României ar urma să fie efectuată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bilanțul fondurilor europene: În acest an, MIPE a solicitat Comisiei Europene spre rambursare 3,8 miliarde de euro

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat Comisiei Europene în acest an spre decontare 3,8 miliarde de euro, dintre care 3 miliarde de euro au fost solicitate doar în ultimele cinci luni, relevă instituția într-un bilanț al fondurilor europene remis CaleaEuropeană.ro.

În această perioadă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își concentrează resursele pentru a valorifica potențialul generat de finanțările disponibile pentru perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, respectiv cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

În ceea ce privește perioada 2014-2020, principalul obiectiv strategic la nivel instituțional este evitarea riscului de dezangajare a sumelor aferente programelor operaționale, sprijinind accelerarea ritmului de implementare a proiectelor, pentru a maximiza numărul investițiilor atinse până la finalul exercițiului financiar.

”În luna aprilie am început o aventură nouă în cadrul MIPE, iar unul dintre pilonii strategiei mele a fost să canalizăm resursele de care dispunem pentru 2014-2020 către investiții inteligente care să însemne îmbunătățirea impactului utilizării banilor europeni, pentru ca efectele generate să fie de durată. Prin măsuri precum implementarea voucherelor sociale, măsura de ajustare a prețurilor pentru deblocarea șantierelor, pachetul de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri și pachetul de 500 de milioane de euro pentru eficiența energetică a autorităților locale, facem pași importanți în acest sens. Iar acestea sunt doar câteva dintre măsuri. În final, previziunile noastre arată că, pentru toate Autoritățile de Management, acoperim necesarul de declarații de cheltuieli de transmis Comisiei Europene în acest an, în vederea evitării dezangajării”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene monitorizează permanent stadiul absorbției PO 2014-2020, prin ședințe organizate lunar cu Autoritățile de Management, în cadrul cărora sunt analizate stadiul implementării, progresul înregistrat în vederea maximizării gradului de absorbție, precum și estimările privind realizarea țintelor lunare asumate privind declarațiile de cheltuieli transmise spre certificare.

În acest moment, pentru perioada 2014-2020, sumele totale primite de România de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din Fondurile Structurale și de Investiții – FESI (Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Asistență Tehnică, Programul Operațional Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime) și din Fondul de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane – FEAD (Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), se situează la aproximativ 23,5 miliarde euro, din cele 35,7 miliarde euro, alocarea aferentă acestor programe.

3 miliarde euro, solicitați spre decontare în ultimele 5 luni

Sumele solicitate Comisiei Europene pentru programele finanțate din Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman) și din FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate) sunt de aprox. 15,6 miliarde euro, din alocarea UE aferentă (24,6 miliarde euro).

Din aceste sume, începând cu luna aprilie 2022, România a trimis solicitări de rambursare de 3 miliarde euro, din totalul de 3,8 miliarde solicitați în 2022.

Pentru luna iulie a acestui an, autorităţile de management au transmis Autorităţii de Certificare şi Plată, din cadrul Ministerului Finanţelor, declarații lunare de cheltuieli în valoare totală de aprox. 470 milioane euro.

Ulterior, s-au transmis declarații de cheltuieli în valoare de 443 milioane euro, iar la nivelul autorităţilor de management sunt în pregătire declarații de cheltuieli de aprox. 114 milioane de euro, ce se vor transmite în perioada următoare, în conformitate cu estimările realizate.

Peste 1.000 de contracte de finanțare semnate în ultimele 5 luni

În ceea ce privește stadiul implementării programelor operaționale finanțate în cadrul Politicii de Coeziune și din FEAD, autoritățile de management au semnat 14.109 contracte de finanțare  cu beneficiarii (MIPE– 5.575 contracte; MDLPA – 8.534 contracte), cu o valoare totală de aprox. 46,7 miliarde euro (MIPE – 32,1 miliarde euro; MDLPA – 14,6 miliarde euro).

Începând cu luna aprilie 2022, referitor la numărul total al contractelor semnate cu beneficiarii, a fost înregistrat un progres de 1.070 contracte de finanțare, în valoare totală de aprox. 2,4 miliarde euro (586 contracte de finanțare în valoare de 2 miliarde euro semnate în cadrul programelor operaționale gestionate de MIPE).

Începând cu luna aprilie 2022, progresul înregistrat privind plățile totale efectuate către beneficiari este de aprox. 2,6 miliarde euro (1,7 miliarde euro în cadrul programelor operaționale gestionate de MIPE).

Cereri de rambursare de 377 milioane de euro în ultima săptămână

La 9 septembrie 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate, a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare 231,86 milioane euro.

Până în prezent, pentru proiectele derulate prin acest program operațional, Comisia Europeană a rambursat României 765,23 milioane euro, din totalul de 1,23 miliarde euro transmise spre decontare.

Tot la 9 septembrie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare de 146,05 milioane de euro.

În 2022, AM POIM a mai transmis declarații de cheltuieli în valoare totală de 1,45 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE10 mins ago

Marea Britanie va achiziționa două nave specializate în protejarea infrastructurii submarine, după ”daunele misterioase” provocate gazoductelor Nord Stream

NATO1 hour ago

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli reprezintă o investiție în sănătatea generațiilor viitoare

U.E.3 hours ago

Polonia transmite Germaniei o notă diplomatică pentru negocieri privind reparațiile de război: Varșovia evaluează pagubele la 1.300 de miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu premierul Norvegiei despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra gazoductelor Nord Stream: Energia la prețuri accesibile reprezintă interesul nostru comun

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Premierul Nobel pentru medicină din acest an a fost câștigat de geneticianul suedez Svante Pääbo pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Ne dorim ca universitățile să valorifice oportunitățile generate de noua Strategie europeană pentru universități

RUSIA5 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Rusia reprezintă tot ceea ce noi, europenii, disprețuim, și anume agresiunea și intimidarea. Suntem uniți, spre disperarea lui Putin

U.E.5 hours ago

Raport al Agenției Internaționale a Energiei: Europa se confruntă cu ”un risc fără precedent” în aprovizionarea cu gaze

BUSINESS6 hours ago

Ambasadorul Germaniei: Nu există vizite la firme germane în care să nu mi se spună că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen. Ele nu vin aici pentru a face un “euro rapid”, ci pentru a rămâne și a investi în oameni

INTERVIURI7 hours ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO3 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

Team2Share

Trending