Connect with us

FONDURI EUROPENE

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Florin Cîțu a precizat joi că România se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că nu este adevărat că acesta a fost refuzat, ci doar s-a pus în discuție o remodelare a acestui plan.

Șeful Executivului a fost întrebat într-o conferință de presă dacă PNRR ar trebui să sufere modificări pentru a fi aprobat de Comisia Europeană, având în vedere că proiectele privind sistemele de irigații și cele referitoare la infrastructură nu ar fi acceptate de Comisie, potrivit Agerpres.

”Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost săptămâna trecută acolo, este o negociere. Noi am prezentat un plan, Comisia Europeană a venit cu comentarii, noi revenim cu aceste comentarii. Eu nu aş spune că a refuzat ceva Comisia Europeană, pentru că nu este adevărat, nu are cum să se întâmple acest lucru, cred că este vorba de a remodela ce avem noi în planul nostru de redresare şi rezilienţă, pentru a intra exact în tiparele pe care le ia în calcul Comisia Europeană. Deci, nu văd aici nicio problemă”, a subliniat Florin Cîţu la Palatul Victoria.

Și președintele Klaus Iohannis a explicat că planul de redresare este un instrument nou al Uniunii Europene și că s-a lucrat intens, ”sub mare presiune” pentru a-l pregăti.

”Este o noutate pentru toată lumea. În acest sens au fost de așteptat dificutățile în conturarea planului. Se doresc reforme profunde, dar într-o perioadă foarte limitată de timp. Avem doar câțiva ani la dispozitie. Însă, vom fi pregătiți pentru acest plan național și vom îmbunătăți proiectele ca să fie acceptate.
Nu doar noi suntem în această situație, toți sunt, prin noutate și presiune având în vedere timpul foarte scurt pentru implementrea proiectelor”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele a precizat că luni va avea o întâlnire la Palatul Cotroceni pentru a discuta observațiile Comisiei Europene.

”Am convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii din Guvern. Vom evalua primul feeedback, vom îmbunătăți planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu planul îmbunătățit și în final sunt convins că va fi acceptat. Avem șanse imense să punem în practică reforme care s-au tot amânat și să facem investiții. Sunt hotărât să ducem lucrurile în zona de succes”, a declarat joi președintele.

Mesajele premierului și președintelui vin să îl completeze pe cel al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, care a dat joi asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu Executivul european.

În egală măsură, Cristian Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea săptămâna viitoare o discuție cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și în acel moment ”vom putea pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.

Planul Național de Redresare și Reziliență este în lucru, în plin proces de consultări cu Comisia Europeană. Nu este un document final, acum, cel pe care realizăm consultările și nu este trimis oficial la Bruxelles. De aceea, toate modificările și observațiile pe care le primim în această perioadă sunt parte a procesului normal de completare și negociere. Lucrăm, împreună cu echipa din Minister și cu cele din ministerele de linie, pe componentele extinse care însumează peste 1.000 de pagini, este o muncă extrem de complexă și mulțumesc pentru efort tuturor celor implicați”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

În acest context, ministrul Cristian Ghinea a avut la discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Acestea au demarat la 12 aprilie cu întâlniri pe care oficialul român le-a avut cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Întrevederile mai sus menționate au fost completate de cea cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, ca urmare a mandatului pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene l-a primit din partea Guvernului în urma adoptării unui memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu anunță că va prelua Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă Cristian Ghinea demisionează: Mă voi asigura să avem PNRR-ul aprobat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu a anunțat că va prelua interimar conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă actualul ministru, Cristian Ghinea, va demisiona din funcţie, și că se va asigura că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi aprobat

Cîţu a fost întrebat sâmbătă, la Timişoara, ce va face în condiţiile în care USR PLUS a anunţat că a depus moţiunea de cenzură împotriva sa.

Ce facem? Guvernăm, mergem înainte, avem în continuare de făcut lucruri. Marţi, rectificarea bugetară pe care o aşteaptă foarte mulţi români. Aţi văzut că sunt deja întârzieri şi nu ştiu cum s-a întâmplat ca Ministerul Sănătăţii să nu plătească centrele de vaccinare, oamenii sunt neplătiţi de vreo două luni de zile (…). PNRR-ul. Dacă domnul Ghinea pleacă, voi prelua eu ministerul, pentru a mă asigura că lucrurile merg înainte şi vom accelera procedura, ca să mă asigur că vom avea la finalul săptămânii aprobat PNRR-ul“, a declarat premierul, citat de Agerpres.

România așteaptă aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență până la finalul lunii septembrie din partea Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene, după cum a anunțat în trecut premierul Florin Cîțu.

Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă (0,085%) bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene. Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene, România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara proiecte.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Până în acest moment, Comisia Europeană și Consiliul UE au aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia. 

Potrivit documentului publicat de Guvern, trei sectoare importante ar urma să fie finanțate prin PNRR: transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, planul României, asemenea tuturor celorlalte PNRR-uri, trebuie să respecte criteriul de alocare a minim 37% din PNRR către tranziția verde (aproximativ 10,8 miliarde de euro) și a minim 20% pentru digitalizare (aproximativ 5,84 miliarde de euro).

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,89 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.

Continue Reading

ENERGIE

REACT-EU: România va primi noi fonduri europene în valoare de 483,8 milioane de euro pentru dotarea spitalelor și școlilor și pentru proiecte energetice

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România va primi fonduri europene în valoare de 483,8 milioane de euro pentru dotarea spitalelor, centrelor sociale și școlilor, în criza COVID-19 și pentru proiecte din energie, a anunțat joi ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Fondurile vor fi disponibile prin mecanismul REACT-EU. “Am primit aseară confirmarea Comisiei Europene (…) Cele 483,8 milioane euro pentru care am primit prima undă verde, aseară, se referă la: 283,8 milioane euro pentru sănătate – dotări pentru spitale, centre sociale și școli, în contextul pandemiei COVID-19; 200 milioane euro pentru Creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie“, a spus Ghinea, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului de resort, suma de 483,8 milioane de euro va fi destinată proiectelor din cadrul Programului de Infrastructură Mare, și anume cele destinate sănătății în context COVID, plus cele pe eficiență energetică și energie regenerabilă.

“Vor mai urma și alte aprobări de finanțări suplimentare din REACT-EU, în total 1,32 miliarde euro pentru anul 2021”, a promis Ghinea.

El a descris acest anunță drept o “super reușită”, criticând situația preluată drept moștenire la momentul asumării conducerii ministerului.

“Fostul ministru Marcel Boloș făcuse promisiuni în campania electorală de 3,28 miliarde de euro din REACT-EU și asta, prin acte normative inițiate de MFE. Adică mai mult decât dublu față de ce stabilise Comisia Europeană. Adică o sumă enormă, fără justificare, promisă prin OUG. Din burtă, pentru că urma campania. Mai mult, nicio structură din cadrul ministerului nu a fost consultată sau implicată în punerea în aplicare sau în elaborarea actelor oficiale care prevăd alocări bugetare prin intermediul acestui instrument. Practic, nu a existat vreo fundamentare pentru oricare dintre măsuri”, a detaliat el.

Cristian Ghinea a subliniat că a reușit să negocieze Comisia Europeană, la propunerea autorităților de management, o distribuire echilibrată a fondurilor pe care le stabilise și care să respecte și Regulamentul REACT-EU, inclusiv să se încadreze în cele 1,32 miliarde de euro.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene a mai precizat că vor urma alte noi aprobări de finanțări din cadrul REACT-EU pentru anul 2021. Astfel, 550 de milioane de euro vor fi acordate la nivelul Programului Operațional Competitivitate, 234 de milioane de euro pentru Programul Operațional Capital Uman și 56 de milioane de euro pentru Programul Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al Uniunii Europene, în valoare de 750 de miliarde de euro, include, pe lângă Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro, o sumă de 47,5 miliarde de euro pentru REACT-EU.

Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Fondurile REACT-EU pe care le va putea accesa România sunt separate de cele 29,2 miliarde de euro care vor putea fi investite prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE: 56 de milioane de euro, fonduri suplimentare UE pentru elevi și pentru nou-născuți din categorii defavorizate

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a suplimentat bugetul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD) cu 56 milioane euro, prin instrumentul financiar european REACT-EU, care are scopul de a oferi asistență în vederea ameliorării efectelor provocate de criza pandemică COVID-19.

În România, cei mai afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 sunt elevii din medii defavorizate precum și tinerele mame cu situație financiară dificilă.

”Mă bucur că am reușit să obținem această suplimentare și că am reușit, de asemenea, să găsim un mecanism de implementare mai eficient. O să mă asigur că, anul acesta, copiii care se află în situații de risc să se bucure de un sprijin minim care să-i mențină în procesul educațional, iar tinerele mame să primească cât de curând trusourile pentru nou-născuți”, a declarat Cătălina Bădoiu, secretar de stat, coordonator Direcția Implementare POAD, potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile din POAD pentru aceste două grupuri țintă vor fi sprijinite din REACT-EU, fiind adaptate contextului pandemic din perspectiva dimensiunii grupului ţintă şi din perspectiva mecanismului de implementare. Așadar, măsura ce vizează lipsa materialelor școlare va avea o alocare de 44.000.000 de euro REACT EU, iar măsura privind lipsa trusourilor pentru nou-născuți va avea o alocare de 12.000.000 de euro REACT EU.

Totodată, MIPE a relansat în consultare publică „Ghidul solicitantului Acordarea de materiale școlare – rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii”, în urma simplificării mecanismului de implementare, precum și a suplimentării bugetului pentru a acoperi numărul de persoane cărora le este destinat. Astfel, alocarea bugetară inițială de 130 de milioane lei care era suficientă pentru aproximativ 259.786 de elevi a crescut până la aproximativ 215 milioane lei, pentru a acoperi numărul de peste 400.000 de elevi care vor putea primi sprijin educațional în anul școlar 2021-2022.

Potrivit propunerii, sprijinul financiar constând în tichete sociale cu o valoare nominală de 500 lei/an/elev acoperă achiziția de materiale școlare, rechizite și vestimentație necesare frecventării școlii.

Ghidul solicitantului Acordarea de materiale școlare – rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii poate fi consultat aici: https://mfe.gov.ro/consultare-publica-poad-ghidul-pentru-acordarea-de-materiale-scolare/ .

Observaţiile şi sugestiile pot fi trimise până la data de 6 septembrie 2021, pe adresa: consultare.pocu@mfe.gov.ro.

REACT-EU este o măsură ce a fost luată la nivelul Uniunii Europene, prin Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.2 mins ago

Președinții Germaniei și Italiei consideră că UE se află la răscruce: Trebuie să devină un actor mai puternic într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”

PARLAMENTUL EUROPEAN22 mins ago

Parlamentul European: Livratorii angajați pe platformele digitale trebuie să aibă aceleași drepturi precum angajații tradiționali

CHINA57 mins ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța1 hour ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac2 hours ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D24 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending