Connect with us

FONDURI EUROPENE

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Florin Cîțu a precizat joi că România se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că nu este adevărat că acesta a fost refuzat, ci doar s-a pus în discuție o remodelare a acestui plan.

Șeful Executivului a fost întrebat într-o conferință de presă dacă PNRR ar trebui să sufere modificări pentru a fi aprobat de Comisia Europeană, având în vedere că proiectele privind sistemele de irigații și cele referitoare la infrastructură nu ar fi acceptate de Comisie, potrivit Agerpres.

”Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost săptămâna trecută acolo, este o negociere. Noi am prezentat un plan, Comisia Europeană a venit cu comentarii, noi revenim cu aceste comentarii. Eu nu aş spune că a refuzat ceva Comisia Europeană, pentru că nu este adevărat, nu are cum să se întâmple acest lucru, cred că este vorba de a remodela ce avem noi în planul nostru de redresare şi rezilienţă, pentru a intra exact în tiparele pe care le ia în calcul Comisia Europeană. Deci, nu văd aici nicio problemă”, a subliniat Florin Cîţu la Palatul Victoria.

Și președintele Klaus Iohannis a explicat că planul de redresare este un instrument nou al Uniunii Europene și că s-a lucrat intens, ”sub mare presiune” pentru a-l pregăti.

”Este o noutate pentru toată lumea. În acest sens au fost de așteptat dificutățile în conturarea planului. Se doresc reforme profunde, dar într-o perioadă foarte limitată de timp. Avem doar câțiva ani la dispozitie. Însă, vom fi pregătiți pentru acest plan național și vom îmbunătăți proiectele ca să fie acceptate.
Nu doar noi suntem în această situație, toți sunt, prin noutate și presiune având în vedere timpul foarte scurt pentru implementrea proiectelor”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele a precizat că luni va avea o întâlnire la Palatul Cotroceni pentru a discuta observațiile Comisiei Europene.

”Am convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii din Guvern. Vom evalua primul feeedback, vom îmbunătăți planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu planul îmbunătățit și în final sunt convins că va fi acceptat. Avem șanse imense să punem în practică reforme care s-au tot amânat și să facem investiții. Sunt hotărât să ducem lucrurile în zona de succes”, a declarat joi președintele.

Mesajele premierului și președintelui vin să îl completeze pe cel al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, care a dat joi asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu Executivul european.

În egală măsură, Cristian Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea săptămâna viitoare o discuție cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și în acel moment ”vom putea pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.

Planul Național de Redresare și Reziliență este în lucru, în plin proces de consultări cu Comisia Europeană. Nu este un document final, acum, cel pe care realizăm consultările și nu este trimis oficial la Bruxelles. De aceea, toate modificările și observațiile pe care le primim în această perioadă sunt parte a procesului normal de completare și negociere. Lucrăm, împreună cu echipa din Minister și cu cele din ministerele de linie, pe componentele extinse care însumează peste 1.000 de pagini, este o muncă extrem de complexă și mulțumesc pentru efort tuturor celor implicați”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

În acest context, ministrul Cristian Ghinea a avut la discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Acestea au demarat la 12 aprilie cu întâlniri pe care oficialul român le-a avut cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Întrevederile mai sus menționate au fost completate de cea cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, ca urmare a mandatului pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene l-a primit din partea Guvernului în urma adoptării unui memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

FONDURI EUROPENE

Președinta Senatului va efectua săptămâna viitoare o vizită la Bruxelles unde va discuta despre flexibilizarea condiţiilor privind achiziţiile publice: Proiectele din PNRR nu trebuie ținute pe loc

Published

on

© Guvernul României

Președinta Senatului, Anca Dragu, a precizat joi că va efectua săptămâna viitoare o vizită oficială a Bruxelles, în cadrul căreia va discuta despre nevoia de flexibilizare a condițiilor privind achizițiile publice, argumentând că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are un termen scurt de implementare, de doar trei ani, potrivit Agerpres. 

”Săptămâna viitoare, voi avea o vizită oficială la Bruxelles, unde voi pune pe agendă nevoia flexibilizării condiţiilor privind achiziţiile publice, cu atât mai mult cu cât, dacă ne uităm la PNRR, care are un termen de implementare de trei ani, un termen foarte scurt de implementare, şi dacă ne uităm la experienţa nefericită a unor achiziţii publice, unde procedura durează cinci ani, trebuie să fim foarte bine pregătiţi, astfel încât toate proiectele acestea de 29,2 miliarde de euro să nu fie ţinute pe loc sau tergiversate din motive de suprabirocraţie. (…) Trebuie să ne mişcăm pe repede înainte pentru rezolvarea celor mai dureroase probleme din achiziţiile publice. De aceste proceduri depinde planul nostru de investiţii şi este un angajament foarte serios pe care îl avem la nivelul coaliţiei”, a menționat Anca Dragu, aflată la Bistrița unde a vizitat centrul de vaccinare amenajat la sediul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență.

Președinta Senatului a dat asigurări că Parlamentul va sprijini și grupul de lucru din cadrul Guvernului care analizează în prezent principalele modificări de care este nevoie în ceea ce privește achizițiile publice.

Guvernul României a publicat la 2 iunie Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

MIPE a organizat o sesiune de informare pentru beneficiarii care implementează proiecte de screening medical prin fonduri europene

Published

on

© MIPE/ Facebook

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a organizat joi, 10 iunie, o sesiune de informare dedicată beneficiarilor care implementează proiecte în domeniul medical, pe componenta de screening,  pentru a asigura sprijin în gestionarea eficientă a acestor proiecte, informează MIPE într-un comunicat.

La eveniment au participat Csilla Hegedüs și Cătălina Bădoiu, secretari de stat, Cecilia Văduva, secretar general adjunct, reprezentanți ai AM POCU și  Băncii Mondiale și beneficiari.

Bolile de cancer și ale sistemului cardiovascular sunt printre principalele cauze de deces în România, conform datelor statistice din ultimul deceniu. Finanțarea europeană pe care o asigurăm pentru servicii de screening  contribuie la starea de sănătate a populației, prevenția, depistarea precoce, diagnosticarea și tratarea acestor boli sunt o prioritate, a declarat Csilla Hegedüs, secretar de stat, coordonator Programul Operațional Capital Uman.

Proiectele finanțate pentru screening medical vizează furnizarea de servicii medicale de prevenție, diagnostic și tratament pentru mai multe afecțiuni, precum cancerul de col uterin, cancerul mamar, cancerul colorectal și câteva tipuri de hepatite.

În prezent, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin POCU,  finanțează 23 proiecte pentru servicii de screening medical, cu o valoare totală de 1,68 miliarde lei. Prin intermediul acestora, beneficiază de servicii de screening pentru pricipalele patologii 1,4 milioane pacienți.

Programul Operaţional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007-2013. Cu o alocare de 4,3 miliarde euro, POCU 2014-2020 finanţează proiecte ce vizează intervenţii integrate în domeniul sănătății, ocupării forţei de muncă, incluziunii sociale și educaţiei, contribuind la reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

DOCUMENT Guvernul a publicat PNRR: 6,7 miliarde de euro pentru transporturi, 3,6 miliarde pentru educație, 2,4 miliarde pentru sănătate și 2 miliarde pentru digitalizare

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (disponibil aici) de 29,2 miliarde de euro este un program foarte important pentru România, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro, a anunțat miercuri prim-ministrul Florin Cîțu, la Palatul Victoria, unde a prezentat PNRR.

“Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (…) poate fi analizat, citit de toţi românii în acest moment. PNRR a fost depus la Comisia Europeană luni şi astăzi îl prezentăm în detaliu. (…) Este un program foarte important pentru România. (…) Este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de şcoli şi de creşe, vom construi şi vom renova zeci de spitale”, a declarat Florin Cîţu, potrivit Agerpres.

 

Premierul a explicat că prin PNRR trei mari sectoare vor primi sume importante de bani: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro, și Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, domeniul digitalizării va primi o alocare de 2 miliarde de euro.

România a solicitat întreaga sumă care îi revine prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, și anume 29,2 miliarde de euro, din care 14,3 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. În context, prim-ministrul Florin Cîțu a subliniat că împrumuturile pe care România le va atrage prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi folosite doar în investiţii.

Documentul Planului Național de Redresare și Reziliență a fost publicat pe pagina Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și însumează 1.203 pagini. 

“Am gândit toate detaliile din Plan astfel încât să fie cu adevărat o poveste de succes, cu toate proiectele şi transformările la un loc, având sprijin din fondurile europene de Redresare şi Rezilienţă. România modernă şi reformată”, a transmis ministrul de resort, Cristian Ghinea.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

Conform unui comunicat MIPE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Cristian Ghinea a oferit o prezentare a PNRR cu detalii.

Sub sloganul „UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”, bugetul total de 29, 2 miliarde de euro se sprijină pe 6 piloni, care vizează tranziția verde, digitalizarea, reforme în domeniul fiscal și al sistemului de pensii, sănătate și educație.

Domenii care beneficiază de alocări semnificative în PNRR: Transport – 7,6 miliarde euro, Educație – 3,6 miliarde euro și Sănătatea – 2,4 miliarde euro.

Un loc aparte îl ocupă investițiile pentru mediul privat, pe componenta de cercetare și inovare, alocarea de 2,35 miliarde euro va permite dezvoltarea de instrumente financiare pentru IMM-uri și companii mari, va finanța, prin intermediul unor scheme de granturi, transformarea digitală, listări la bursă, investiții în tehnologiile viitorului și inițiativele legate de cercetare, dezvoltare și inovare.

Din perspectiva sub-componentelor, pe primul loc se situează domeniul feroviar, care va beneficia de finanțări de aproape 4 miliarde euro, autostrăzile vor avea alocate 3,2 miliarde euro, iar infrastructura spitalelor va avea la dispoziție fonduri în valoare de aproape 2 miliarde de euro.

PNRR finanțează, de asemenea, proiecte-cheie, de importanță strategică, un exemplu elocvent fiind „Împădurim România”, prin care se vor investi 630 milioane euro în noi suprafețe de pădure (inclusive păduri urbane), ținta fiind, ca la final, să avem până la 45.000 de noi hectare împădurite.

Oficialul MIPE a oferit și câteva exemple de proiecte ce vor putea fi finanțate prin PNRR, de la sisteme de apă și canalizare (în cadrul Componentei 1 din Tranziția Verde) până la cărți electronice pentru 8,5 milioane de români sau dezvoltarea sistemului de e-sănătate.

De asemenea, el a explicat că  fiecare componentă, investiție, reformă este legată de un jalon și de o tință. Astfel, în PNRR sunt peste 500 de jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de MIPE și raportate Comisiei Europene la fiecare 6 luni.

Structura PNRR

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,8 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.

Citiți și Oficial – România a trimis PNRR la Bruxelles: “Am terminat de încărcat cele 240 de fișiere. Suntem aproape de capătul drumului”

România a trimis luni, 31 mai, în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.

Ulterior, și Comisia Europeană a precizat că a primit un plan oficial de redresare și reziliență din partea României, care prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care România intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul mecanismului de redresare și reziliență (RRF).

Prezentarea planului României urmează unui dialog intens între Comisie și autoritățile române în ultimele luni, mai arată sursa citată, care precizează că România a solicitat 14,3 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul RRF.

Planul României este structurat în jurul a șase piloni: tranziția ecologică, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența și politicile pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, asistența medicală, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice europene. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026.

Comisia va evalua acum planul României pe baza celor unsprezece criterii stabilite în regulament și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include, în special, o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, emise în contextul semestrului european. De asemenea, Comisia va evalua dacă planul alocă cel puțin 37 % din cheltuieli pentru investiții și reforme care sprijină obiectivele climatice și 20 % pentru tranziția digitală.

Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE11 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA12 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE13 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA16 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending