Guvernul a discutat în şedinţa de vineri Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prin care România va putea accesa aproximativ 30 de miliarde de euro și care urmează să fie supus dezbaterii publice, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria alături de viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea.
Potrivit premierului, după bugetul de stat, PNRR a fost “al doilea test” al coaliţiei guvernamentale, care arată “foarte clar” că aceasta este “unită, puternică şi pusă pe treabă pentru următorii ani de zile”.
“Având în vedere că PNRR trebuie implementat până în 2026, se pare că trebuie să fim aici şi după 2024, ca să ne asigurăm că este implementat. (…) Astăzi intrăm în dezbatere publică. Toată lumea va vedea programul. Săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program (…) Avem astăzi, pentru dezbatere publică, un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă care reprezintă priorităţile României astăzi. Alocăm resurse importante pentru infrastructură rutieră şi feroviară, dar şi autostrăzi. Bineînţeles, reţeaua de gaze. Vrem să construim spitale noi, spunem foarte clar în acest program. Şi, bineînţeles, şi măsuri sociale. Deci, acordăm importanţă tuturor priorităţilor. O reformă de care România avea nevoie”, a arătat Cîţu.
“Concret, planul este structurat pe șase piloni în care România are nevoie de reformă: tranziția verde, transformarea digitală, competitivitate și dezvoltare inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională și, nu în ultimul rând, politici pentru generația următoare – copii și tineri”, a spus și vicepremierul Dan Barna.
“Suntem într-un moment de restart ca națiune. De-asta această insistență pe reforme și pe schimbări”, a spus și ministrul Cristian Ghinea, care a spus că va merge în Parlament pe 30 martie pentru a prezenta în Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților acest plan.
Potrivit lui Ghinea, în PNRR sunt propuse 4,4 miliarde de euro pentru educație, 3,4 miliarde de euro pentru sănătate, 9,5 miliarde de euro pentru transport, 6,8 miliarde de euro pentru mediu, dar și o serie de reforme care să stea la baza modernizării și reformării României precum reforma sistemului de pensii, reforma fiscale, reforma ANAF, încurajarea formalizării muncii, implementarea venitului minim de incluziune, program național pe bune de împăduriri, reforma administrației, digitalizarea coerentă a administrației și sprijin pentru antreprenoriat și mediul de afaceri.
Documentul Planului Național de Redresare și Reziliență a fost publicat și pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. El cuprinde alocări de aproximativ 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit lui Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.
Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.
Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro):
I.1 Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatere a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă. Buget inițial de negociere: 4 miliarde de euro;
I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea. Buget inițial de negociere: 1,5 miliarde de euro;
I.3 Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară. Buget inițial de negociere: 1,3 miliarde de euro;
I.4 Transport feroviar și mobilitate urbană. Buget inițial de negociere: 5 miliarde de euro;
I.5 Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică. Buget inițial de negociere: 2,2 miliarde de euro;
I.6 Energie regenerabilă și eficiență energetică. Buget inițial de negociere: 1,3 miliarde de euro;
Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro):
II.1 Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC. Buget inițial de negociere: 2,59 miliarde de euro;
II.2 România Educată – Digitalizarea educației. Buget inițial de negociere: 780 de milioane de euro;
II.3 Broadband și 5G. Buget inițial de negociere: 650 de milioane de euro;
Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro):
III.1 Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale. Buget inițial de negociere: 110 milioane de euro;
III.2 Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat. Buget inițial de negociere: 2,4 miliarde de euro;
III.3 România Educată – Învățământ dual, tehnic și profesional. Buget inițial de negociere: 630 de milioane de euro;
III.4 Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Buget inițial de negociere: 510 milioane de euro;
III.5 Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi. Buget inițial de negociere: 600 de milioane de euro;
III.6 România Creativă (industrii creative). Buget inițial de negociere: 77 de milioane de euro;
III.7 Transport rutier și autostrăzi. Buget inițial de negociere: 4,5 miliarde de euro;
Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro):
IV.1 Fondul de reziliență pentru localități. Buget inițial de negociere: 4 miliarde de euro;
IV.2 Fondul pentru dezvoltare comunitară în rural și zone urbane sărace. Buget inițial de negociere: 400 de milioane de euro;
IV.3 Infrastructură socială si cămine de bătrâni. Buget inițial de negociere: 250 de milioane de euro;
IV.4 România Velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate. Buget inițial de negociere: 120 de milioane de euro;
IV.5 România Atractivă. Buget inițial de negociere. Buget inițial de negociere: 400 de milioane de euro;
Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro):
V.1 Fondul pentru Spitale. Creșterea accesului la Sănătate. Buget inițial de negociere: 3 miliarde de euro;
V.2. Reziliență în situații de criză. Buget inițial de negociere: 700 de milioane de euro;
V.3 România Educată – infrastructură școlară și universitară. Buget inițial de negociere: 2 miliarde de euro;
V.4 Încurajarea formalizării muncii și introducerea Venitului Minim de Incluziune. Buget inițial de negociere: 567 milioane de euro;
V.5 Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției. Buget inițial de negociere: 148 de milioane de euro;
V.6 Fondul de reziliență a societății civile. Buget inițial de negociere: 100 de milioane de euro;
Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro):
VI.1 România Educată – Programul național de reducere a abandonului școlar. Buget inițial de negociere: 636 de milioane de euro;
VI.2 Granturi pentru tineret și sport. Buget inițial de negociere: 300 de milioane de euro;
VI.3 România Educată – Programul Național pentru Creșe. Buget inițial de negociere: 370 de milioane de euro;
Guvernul s-a reunit, în şedinţă, pentru a dezbate, în primă lectură, Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.
România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare “Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
În total, în urma negocierilor președintelui Klaus Iohannis cu omologii europeni la summitul decizional din 17-21 iulie 2020, România va putea beneficia în anii următori de 79,94 miliarde de euro, incluzând aici și fondurile prevăzute în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, între care politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și fondul pentru o tranziție justă.
