Connect with us

FONDURI EUROPENE

DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Guvernul a discutat în şedinţa de vineri Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prin care România va putea accesa aproximativ 30 de miliarde de euro și care urmează să fie supus dezbaterii publice, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria alături de viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea.

Potrivit premierului, după bugetul de stat, PNRR a fost “al doilea test” al coaliţiei guvernamentale, care arată “foarte clar” că aceasta este “unită, puternică şi pusă pe treabă pentru următorii ani de zile”.

“Având în vedere că PNRR trebuie implementat până în 2026, se pare că trebuie să fim aici şi după 2024, ca să ne asigurăm că este implementat. (…) Astăzi intrăm în dezbatere publică. Toată lumea va vedea programul. Săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program (…) Avem astăzi, pentru dezbatere publică, un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă care reprezintă priorităţile României astăzi. Alocăm resurse importante pentru infrastructură rutieră şi feroviară, dar şi autostrăzi. Bineînţeles, reţeaua de gaze. Vrem să construim spitale noi, spunem foarte clar în acest program. Şi, bineînţeles, şi măsuri sociale. Deci, acordăm importanţă tuturor priorităţilor. O reformă de care România avea nevoie”, a arătat Cîţu.

“Concret, planul este structurat pe șase piloni în care România are nevoie de reformă: tranziția verde, transformarea digitală, competitivitate și dezvoltare inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională și, nu în ultimul rând, politici pentru generația următoare – copii și tineri”, a spus și vicepremierul Dan Barna.

 

“Suntem într-un moment de restart ca națiune. De-asta această insistență pe reforme și pe schimbări”, a spus și ministrul Cristian Ghinea, care a spus că va merge în Parlament pe 30 martie pentru a prezenta în Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților acest plan.

Potrivit lui Ghinea, în PNRR sunt propuse 4,4 miliarde de euro pentru educație, 3,4 miliarde de euro pentru sănătate, 9,5 miliarde de euro pentru transport, 6,8 miliarde de euro pentru mediu, dar și o serie de reforme care să stea la baza modernizării și reformării României precum reforma sistemului de pensii, reforma fiscale, reforma ANAF, încurajarea formalizării muncii, implementarea venitului minim de incluziune, program național pe bune de împăduriri, reforma administrației, digitalizarea coerentă a administrației și sprijin pentru antreprenoriat și mediul de afaceri.

Documentul Planului Național de Redresare și Reziliență a fost publicat și pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. El cuprinde alocări de aproximativ 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit lui Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro):

I.1 Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatere a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă. Buget inițial de negociere: 4 miliarde de euro;

I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea. Buget inițial de negociere: 1,5 miliarde de euro;

I.3 Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară. Buget inițial de negociere: 1,3 miliarde de euro;

I.4 Transport feroviar și mobilitate urbană. Buget inițial de negociere: 5 miliarde de euro;

I.5 Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică. Buget inițial de negociere: 2,2 miliarde de euro;

I.6 Energie regenerabilă și eficiență energetică. Buget inițial de negociere: 1,3 miliarde de euro;

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro):

II.1 Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC. Buget inițial de negociere: 2,59 miliarde de euro;

II.2 România Educată – Digitalizarea educației. Buget inițial de negociere: 780 de milioane de euro;

II.3 Broadband și 5G. Buget inițial de negociere: 650 de milioane de euro;

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro):

III.1 Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale. Buget inițial de negociere: 110 milioane de euro;

III.2 Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat. Buget inițial de negociere: 2,4 miliarde de euro;

III.3 România Educată – Învățământ dual, tehnic și profesional. Buget inițial de negociere: 630 de milioane de euro;

III.4 Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Buget inițial de negociere: 510 milioane de euro;

III.5 Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi. Buget inițial de negociere: 600 de milioane de euro;

III.6 România Creativă (industrii creative). Buget inițial de negociere: 77 de milioane de euro;

III.7 Transport rutier și autostrăzi. Buget inițial de negociere: 4,5 miliarde de euro;

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro):

IV.1 Fondul de reziliență pentru localități. Buget inițial de negociere: 4 miliarde de euro;

IV.2 Fondul pentru dezvoltare comunitară în rural și zone urbane sărace. Buget inițial de negociere: 400 de milioane de euro;

IV.3 Infrastructură socială si cămine de bătrâni. Buget inițial de negociere: 250 de milioane de euro;

IV.4 România Velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate. Buget inițial de negociere: 120 de milioane de euro;

IV.5 România Atractivă. Buget inițial de negociere. Buget inițial de negociere: 400 de milioane de euro;

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro):

V.1 Fondul pentru Spitale. Creșterea accesului la Sănătate. Buget inițial de negociere: 3 miliarde de euro;

V.2. Reziliență în situații de criză. Buget inițial de negociere: 700 de milioane de euro;

V.3 România Educată – infrastructură școlară și universitară. Buget inițial de negociere: 2 miliarde de euro;

V.4 Încurajarea formalizării muncii și introducerea Venitului Minim de Incluziune. Buget inițial de negociere: 567 milioane de euro;

V.5 Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției. Buget inițial de negociere: 148 de milioane de euro;

V.6 Fondul de reziliență a societății civile. Buget inițial de negociere: 100 de milioane de euro;

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro):

VI.1 România Educată – Programul național de reducere a abandonului școlar. Buget inițial de negociere: 636 de milioane de euro;

VI.2 Granturi pentru tineret și sport. Buget inițial de negociere: 300 de milioane de euro;

VI.3 România Educată – Programul Național pentru Creșe. Buget inițial de negociere: 370 de milioane de euro;

Guvernul s-a reunit, în şedinţă, pentru a dezbate, în primă lectură, Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă.

O şedinţă de lucru pe tema PNRR a avut loc miercuri la Palatul Cotroceni, unde şeful statului, Klaus Iohannis, i-a convocat pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, premierul Florin Cîţu, vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. La finalul reuniunii, preşedintele a anunţat că s-a convenit asupra Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care urmează să fie supus aprobării Guvernului şi, ulterior, transmis Comisiei Europene pentru negociere.

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.

România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare “Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

În total, în urma negocierilor președintelui Klaus Iohannis cu omologii europeni la summitul decizional din 17-21 iulie 2020, România va putea beneficia în anii următori de 79,94 miliarde de euro, incluzând aici și fondurile prevăzute în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, între care politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și fondul pentru o tranziție justă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Patru spitale clujene vor fi dotate cu echipamente de aproape 10 milioane de lei, printr-un proiect cu finanțare europeană

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Patru spitale clujene vor fi dotate cu 127 de echipamente de ultimă generație, în valoare de aproape 10 milioane de lei, finanțare europeană, a anunțat Consiliul Județean Cluj printr-un comunicat.

”Consiliul Judeţean Cluj a încheiat contractele pentru achiziţia a nu mai puţin de 127 de noi echipamente medicale ultramoderne. Acestea au fost cumpărate în cadrul proiectului cu finanţare europeană ce vizează consolidarea capacităţii judeţului în gestionarea crizei sanitare COVID-19. (…) Noile dotări vor ajunge la trei dintre spitalele aflate în subordinea forului administrativ judeţean, respectiv Spitalul de Urgenţă pentru Copii, Spitalul de Pneumoftiziologie <<Leon Daniello>> şi Spitalul de Recuperare, precum şi la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal, unitate subordonată Ministerului Sănătăţii. Valoarea celor 127 de echipamente medicale ultraperformante este de 9.666.465 de lei, cu TVA inclus”, este precizat într-un comunicat transmis de CJ Cluj.

Conform sursei citate, printre aparatele de care vor beneficia cele patru spitale clujene se numără un echipament radiologic mobil digital cu reţea integrată de stocare şi transmitere imagini, prevenire şi sistem de gestionare a pandemiei COVID-19, două ventilatoare pentru Terapie Intensivă cu compresor integrat şi monitorizare respiratorie avansată, un ventilator de transport, un aparat mobil de radiologie şi un aparat de anestezie de înaltă performanţă cu monitor.

”Utilitatea noilor echipamente de înaltă tehnologie este cu atât mai mare cu cât solicitările de investigaţii sunt mai numeroase în această perioadă a pandemiei. Pentru a asigura un act medical de cea mai bună calitate, personalul medical aflat în prima linie a luptei cu COVID-19 trebuie să dispună de infrastructura şi aparaturile necesare”, a declarat preşedintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe.

De asemenea, au mai fost achiziţionate trei echipamente de oxigenoterapie, un dispozitiv extra-pulmonar de susţinere a funcţiei pulmonare, personalizat, 27 de dispozitive medicale pentru ventilaţia non-invazivă, un videolaringoscop cu set de intubaţie dificilă, două compresoare de aer pentru asigurarea fluxului dispozitivelor de tip High Flow Nasal Cannula, un aparat pentru terapia de substituţie renală continuă, un videolaringoscop cu monitor ataşat şi lame sterilizabile etc.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, s-a întâlnit la Bruxelles cu trei comisari europeni, Margrethe Vestager, Adina Vălean și Elisa Ferreira, pentru a discuta despre reformele din PNRR

Published

on

© USR/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, s-a întâlnit la Bruxelles cu trei comisari europeni pentru a discuta despre reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Oficialul român poartă în această săptămână discuții aplicate cu reprezentanții Comisiei Europene, după ce România a transmis toate componentele detaliate ale PNRR.

Citiți și:
MIPE a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR. Ministrul Cristian Ghinea discută aplicat la Bruxelles în această săptămână

Principalele priorități ale României sunt reformele și investițiile cheie pentru a contribui la tranziția verde și măsurile pentru tranziția digitală.

Astfel, Cristian Ghinea a avut luni întreveder cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Ministrul Proiectelor Europene a discutat cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, despre ”finanțarea infrastructurii de transport în România prin fondurile PNRR și politica de coeziune, facilitarea tranziției verzi prin investiții în transporturi durabile, capacitatea administrativă de a implementa proiecte”, este precizat într-o postare a USR.

Asigurarea coerenței între planul PNRR și fondurile politicii de coeziune, sprijin prin PNRR pentru dezvoltarea digitală și utilizarea Fondului React-EU și a Fondului pentru Tranziție Justă pentru a realiza tranziția verde au reprezentat principalele teme dezbătute de Cristian Ghinea cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme.

Ministrul Cristian Ghinea va avea în perioada 12-16 aprilie discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, în acest weekend, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor a început deja și se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MIPE a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR. Ministrul Cristian Ghinea discută aplicat la Bruxelles în această săptămână

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, în acest weekend, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

În acest context, ministrul Cristian Ghinea va avea în perioada 12-16 aprilie discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Acestea demarează luni cu întâlniri pe care oficialul român le va avea cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

”Mulțumesc întregii echipe din MIPE și echipei extinse din ministerele de linie pentru implicare, e un volum imens de muncă, peste 1000 de pagini, cu multe argumente și detalii tehnice. În tot acest timp, în care am lucrat intern iar dialogul cu Comisia Europeană a fost unul extins, aș vrea să remarc doi oameni care au dus greul acestor prezentări și discuții permanente cu Bruxelles-ul: Liana Goran, directoarea mea de cabinet, și Septimiu Szabo, consilier al meu care s-a detașat de la Comisie la minister temporar pe parcursul acestui an, cât lucrăm la PNRR. Ei au organizat munca ministerelor de linie, au stat sute de ore în ședințe de lucru și vreau să le mulțumesc. Mulțumesc și oamenilor din echipa tehnică care au tras ca lucrurile să se întâmple. Am spus la dezbaterea parlamentară încă de acum 2 luni că după etapa de exprimare a dorințelor urmează un duș rece: acum trebuie să avem costuri clare, evaluări de mediu detaliate, ținte și jaloane amănunțite. Nu e un exercițiu ușor. Mai avem trei săptămâni de muncă intensă”, a transmis ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor a început deja și se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA10 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu10 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA16 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța17 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ17 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ18 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending