A trecut aproape neobservată, în tumultul stârnit de războiul israeliano-american împotriva Iranului, apariția în Statele Unite a evaluării amenințărilor de securitate pentru anul 2026 pe care a produs-o comunitatea americană de informații. Intelligence-ul american nu a scăpat de amprenta politică a vremurilor, chiar dacă clamează în continuare misiunea de credință a livrării de produse de intelligence nuanțate, independente și nealterate pentru politicieni, luptători în război și personalul forțelor de ordine naționale, care sunt chemate să protejeze viețile și interesele americanilor de jur împrejurul lumii. Într-o evaluare prospectivă pe un an, raportul identifică cele mai importante amenințări, punându-le în prim-plan pe cele interne, dar abordându-le clar și pe cele cu sursă externă și de netăgăduit. Cu informațiile culese până la 14 martie, documentul este unul de strictă actualitate și de o valoare deosebită, chiar dacă vorbim exclusiv despre componenta publică a acestui raport.
Riscul fragmentării economice și impactul semnficativ al tehnologiei în securitatea națională
Comparativ cu Strategia Națională de Securitate a SUA și Strategia Națională de Apărare, care au câteva zeci de mențiuni explicite ale Președintelui Donald Trump și activităților sale, The 2026 Annual Threat Assessment (ATA) are doar 6 mențiuni și încearcă să limiteze la maximum influența politică sau ideologică asupra raportului. Chiar dacă punem elementele privind amenințările interne în prim-plan și chiar printr-o lentilă care le mărește substanțial în raport cu cele externe, totuși regăsim și aici majoritatea celor care au sursă externă și pot amenința în mod real viața cetățenilor americani.
Evaluarea oficială a comunității americane de inteligență subliniază eforturile recente de a întări apărarea internă cu efecte pozitive, cu precădere întărirea frontierei SUA-Mexic de către președintele Trump, limitarea migrației și confiscarea fentanylului, drogul sintetic cu cele mai multe victime în SUA. Criminalitatea transnațională și organizațiile de profil amenință cetățenii americani cu precădere prin trafic de droguri, responsabile pentru zeci de mii de decese la nivelul SUA pe an. Apoi sunt menționate, în ordine, pe poziția a doua, organizațiile teroriste, cu precădere cele motivate de ideologia islamistă, pe lângă actorii statali și nonstatali care au capacități să lovească direct teritoriul american.
Evaluarea comunității de inteligență americane remarcă și posibilitățile și instrumentele Americii care limitează drastic multe dintre amenințări: elemente de apărare, resurse, avantaje, care fac unele amenințări mai puțin acute, cu referire la puterea militară, componentele de descurajare nucleară, poziția geografică favorabilă, cu oceane vaste care separă America de celelalte mari puteri globale, lipsa unor puteri cu care să intre în competiție în Emisfera Occidentală. Rămân preocuparea și nevoia de vigilență pentru amenințările emergente, inteligența urmând să ofere semnale de early warning și să urmărească indicatorii schimbărilor în privința intențiilor adversarilor și capabilităților aferente și să informeze decidenții naționali.
Mediul internațional actual devine mult mai complex și apare riscul fragmentării economice în creștere în paralel cu impactul semnificativ al tehnologiei în raport cu securitatea națională, cu precădere AI și quantum computing. Conflictele militare au devenit tot mai frecvente, competiția majoră pentru putere continuă și se îmbunătățesc capabilitățile la îndemâna actorilor statali și nonstatali. Continuă competiția între lanțurile de furnizori și primatul tehnologic, iar amenințări mai diversificate apar în domenii cheie, în timp ce conflictele potențiale regionale nerezolvate crează riscuri interconectate. Într-o lume mai complexă, America trebuie să privească mai prudent și să prioritizeze eforturile proprii, să identifice oportunități de a încheia acorduri de pace și soluții reciproc avantajoase la problemele mari, fără a subestima amenințările care afecteză libertățile și interesele americane. Directorul pentru National Intelligence se angajează să țină publicul american și Congresul informați, avertizați când e nevoie, sprijinind avantajele deciziei americane.
Crimă transnațională organizată, trafic ilicit de droguri, migrația, terorismul islamist
Raportul 2026 ATA plasează în prim-plan amenințările la adresa teritoriului american, urmate de amenințările raportate la regiuni geografice. National Intelligence Committee se angajează să completeze fresca atunci când i se solicită de către decidenți. Amenințările esențiale evaluate la adresa teritoriului american sunt în ordine criminalitatea organizată, traficul de droguri, migrația, terorismul și ideologia islamistă, competiția marilor puteri și amenințările armelor de distrugere în masă. Desigur, ierarhia de priorități poate fi diferită de cele din mandatele prezidențiale anterioare(inclusiv Trump 1.0.), dar poate cea mai șocantă este absența războiului ca amenințare odată ce politica de putere și cea de Mare Putere a revenit iar acțiunea internă și implicarea forțelor militare pe teritoriul american prin ICE a avut efecte majore soldate inclusiv cu decese și stârnind o reacție negativă majoră din partea populației(care a dus la schimbarea șefei DHS, Christi Noem și, ulterior, a procurorului General Pam Bondi)
Organizațiile criminale transnaționale sunt principala amenințare internă actuală pentru traficul ilegal de droguri, fraude financiare și spălarea de bani prin intermediul instituțiilor financiare internaționale. Schimbările de politici privind migrația în timpul lui 2025, se menționează în raport, au crescut eforturile instituțiilor de aplicare a legii la frontiera dintre SUA și Mexic și la nivel regional, descurajând migrația ilegală și reducând drastic trecerea ilegală a frontierei, dar factorii care au drenat în ultimii ani valorile de migranți către Statele Unite din diverse părți ale lumii au rămas neschimbați.
Al Qaeda și ISIS/Stat Islamic își păstrează intenția de a desfășura operațiuni teroriste care să lovească Statele Unite. Cel mai probabil scenariu azi îl reprezintă lone wolves – atacatori singuratici, nicidecum atacuri orchestrate cu mulți participanți și impact major. E cazul atacatorului din ziua de An Nou 2025 la New Orleans sau cel de la Boulder, Colorado din iunie 2025 împotriva unei manifestații pro-Israel. Mobilizarea indivizilor și influențarea lor se face pe baza ideologiei jihadiste, în continuare, alături de propagarea violenței pe platforme antioccidentale și pro-militante de tot felul. Tot Al Qaeda și ISIS rămân cele mai mari amenințări la adresa intereselor americane în părți ale Africii, Orientul Mijlociu, Asia de Sud, acolo unde operează fiecare dintre aceste grupări.
De asemenea, Comunitatea de Intelligence americană evaluează în continuare cum influențează conflictul SUA-Israel versus Iran răspândirea terorismului la nivel mondial și contextul și abordările la zi, pentru viitorul an. Astfel, raportul evaluează că Iranul s-a dovedit capabil să dezvolte operațiuni letale împotriva americanilor acasă și peste hotare și va continua să reprezinte o amenințare cât timp actuala putere va rămâne în picioare la Teheran. Hezbollahul libanez pro-iranian și Hamasul pot în continuare să lanseze atacuri și dincolo de Orientul Mijlociu, însă Israelul continuă campania de degradare a capabilităților celor două organizații. Atât rebelii Houthi cât și milițiile șiite irakiene rămân reziliente și vor continua să amenințe interesele americane și aliate din Orientul Mijlociu.
Descurajare nucleară, scut anti-rachetă, zona Arctică și tehnologia
Pe dimensiunea strategică, documentul menționează faptul că descurajarea nucleară prin intermediul capabilităților americane existente va asigura siguranța acasă. Totuși, China, Rusia, Coreea de Nord, Iranul și Pakistanul fac cercetare și dezvoltare pentru o categorie largă de sisteme de rachete noi, avansate și tradiționale, cu încărcătură convențională sau nucleară, care pot lovi teritoriul național al Statelor Unite. Potivit estimărilor proiectate de către comunitatea de intelligence americană, la orizontul lui 2035, vorbim despre peste 16.000 de rachete de la actualul număr de circa 3000 de astăzi.
O altă țintă a adversarilor Statelor Unite este identificarea și înțelegerea planurilor pentru apărarea antirachetă a teritoriului american, cu certitudine pentru scopul de a-și adapta și redesena propriul program de dezvoltare al rachetelor și evaluarea intențiilor Statelor Unite privind descurajarea. China, Rusia și Coreea de Nord vor continua să-și întărească capabilitățile de rachete și contra-spațiale în următorii 5 ani. China, e exemplu, se teme că noul proiect Golden Dome pentru America va reduce pragul pentru a iniția acțiune militară împotriva Beijingului, pe timp de criză. De aceea, comunitatea americană de intelligence se așteaptă ca China să se concentreze pe utilizarea discuțiilor privind controlul armamentelor cu precădere elementele amplasate în spațiu, în acest sens.
Statele Unite sunt preocupate și de expansiunea interesului și prezenței Rusiei și Chinei, într-o mai mică măsură, în zona arctică pentru a contracara avantajele percepute ale Statelor Unite în materie și a-și promova propriile interese. China, Rusia și Coreea de Nord sunt statele care dezvoltă sisteme de livrare la țintă a rachetelor noi, cu noutăți tehnologice, avansate sau încearcă chiar să dezvolte rachete și capabilități proprii pentru a putea lovi America.
În privința Arcticii, Rusia are cea mai lungă coastă ce mărginește Arctica și se vede drept vecină a SUA. Rusia e principala provocare pentru SUA în Arctica pentru că-și propune să proiecteze interesele în regiune ca parte a unei competiții globale de alterare a echilibrului de putere. Moscova dorește să-și extindă și să-și adâncească prezența în Arctica printr-o creștere a comerțului maritim, a extracției de resurse naturale și a activităților militare. În plus, dincolo de preocupările sale pentru securitate și economie, activitatea vizează să contracareze extinderea percepută a influenței SUA și prezenta sa în Arctica pe care o vede ca obiectiv cheie de securitate națională. Și China, deși stat non Arctic, s-a angajat, într-o formă mai restrânsă, și cu eforturi mai limitate în regiune pentru a-și promova interese strategice și economice cu precădere prin prisma relației sale cu Rusia. Beijingul a semnalat intenția de a-și crește prezența în apele internaționale atunci când ele sunt accesibile în Arctica.
O preocupare a comunității de intelligence americană este și leadershipul în privința tehnologiilor emergente, care definesc tot mai mult puterea și influența globală. Pentru puterile tehnologice majore precum SUA și China, în centrul competiției se află a.i. și quantum computing. Aceste tehnologii vor crea noi capabilități, în anii viitori, cu impact major asupra economiilor și vor crea avantaje pentru securitatea națională a statelor. De asemenea, aceste noi tehnologii deschid noi riscuri pe tot spectrul intereselor interne și de securitate națională și necesită o analiză serioasă și gestionarea lor. Este vorba despre tehnologie pentru asimilarea de către mașini a învățării umane, a înțelegerii, a soluționării problemelor, creativității și autonomiei. Menținerea leadershipului global și a rolului în a.i. oferă avantajul primatului SUA în materie, în timp ce computerele cuantice oferă un avantaj tehnologic major pentru procesarea informației de securitate națională și spargerea criptărilor existente.
Amenințări externe: militare, spațiu, cibernetice, arme de distrugere în masă
Complexitatea cadrului de securitate contemporan este caracterizată prin complexitate și volatilitate, cu conflicte armate care devin mai obișnuite și care pot deveni amenințări pentru interesele Statelor Unite. Competiția strategică și regională și micile puteri care devin mai înclinate să utilizeze forța pentru a-și atinge interesele sunt elemente care cresc riscurile de conflict. În domeniul spațial, contestarea primatului devine tot mai vizibilă cu China și Rusia, care dezvoltă contra-capabilități și provoacă eforturile de dominație a spațiului de către SUA. Amenințările cu proliferarea nucleară, chimică și biologică continuă, de asemenea, să crească.
Conflictele armate de jur împrejurul lumii pot amenința interesele și forțele armate ale SUA până la sfârșitul decadei. Tendința pare să fie semnificativă ca scop și severitate, mergând de la războaie convenționale pe scară largă până la conflicte de joasă intensitate, inclusiv violență și coerciție sub nivelul pragului de război. Această dinamică e determinată de o combinație între competiția marilor puteri, actori statali și nonstatali care utilizează forța pentru a-și atinge scopurile, instabilitate la nivelul statelor și regiunilor și o creștere majoră de capabilități militare și neconvenționale la nivelul actorilor statali și nonstatali. Principiile războiului sunt neschimbate, dar viitorul războiului va reclama o adaptare rapidă atât pentru ofensivă, cât și pentru defensivă, cu precădere legată de proliferarea sistemelor de arme autonome, un echilibru între cantitate și calitate, cu înclinație egală spre costuri și eficiență. Iar intelligence-ul și războiul informațional vor deveni ubicue pe teatrul de operații.
Avansurile majore în tehnologie spațială, bariere tot mai joase pentru a intra în clubul spațial și dezvoltarea unor contra-sisteme spațiale, dar și extinderea aplicațiilor civile și militare au transformat domeniul spațial într-o arenă cheie pentru competiția strategică și viitoare conflicte. Cu costuri reduse la lansări spațiale și manufacturarea sateliților, un număr mare de actori, atât statali cât și nonstatali, au acces, dezvoltă și exploatează capabilitățile spațiale. Activitățile ilicite facilitează și traficul de droguri sau terorismul. Iar China a eclipsat Rusia ca un competitor major al SUA în spațiu cu scopul de a provoca superioritatea tehnologică și militară americană în spațiu și proiectarea puterii la nivel global. Iar armele nucleare au devenit o amenințare în creștere la adresa sateliților.
Actorii cibernetici din China, Rusia, Iran, Coreea de Nord, grupurile ransomware de pretutindeni vor rămâne amenințări critice pentru rețelele americane și infrastructura critică. Activitățile maligne vor continua la nivel global cu obiectivul culegerii de intelligence pe care altfel nu o pot obține, dar și finanțări pentru aceste operațiuni. Acești adversari au abilitatea de prepoziționare și de executare a atacurilor disruptive sau distructive la adresa infrastructurii critice americane și a numeroaselor alte ținte. China rămâne actorul cel mai activ și amenințarea cea mai persistentă, în timp ce Rusia amenință pe dimensiunile atacurilor cibernetice avansate și în inteligență și culegere de informații. Iranul utilizează cu preponderență spionajul cibernetic și utilizează atacurile asupra țintelor prost apărate și oponenților slabi, așa cum a fost cazul Albaniei. Coreea de Nord utilizează o combinație între utilizarea angajaților IT cu credențiale false care încearcă să intre în companii și are capacitatea de a purta operațiuni sofisticate și agile de spionaj, criminalitate cibernetică și atacuri cibernetice, țintind cu precădere la eludarea sancțiunilor financiare, furturi de fonduri destinate propriei armate, spionaj cibernetic pentru a acoperi golurile în armament ale regimului, vizând cu precădere SUA și Coreea de Sud.
Competiția globală și percepția amenințărilor vor face ca multe state să continue să modernizeze armele de distrugere în masă – WMD – pentru a-și diversifica opțiunile și capabilitățile militare. Cele care nu dețin asemenea arme ar putea decide să își dezvolte asemenea capabilități în insecuritatea general percepută. La nivel nuclear, China vede modernizarea drept critică pentru competiția strategică cu SUA. De partea sa, Moscova vede sistemele de precizie cu rază lungă și dezvoltările viitoare în apărarea anti-rachetă ale SUA drept amenințări la adresa capacității sale de descurajare nucleară. Coreea de Nord investește în sisteme nucleare ca să descurajeze SUA și să provoace apărările antirachetă la nivel regional, amenințând ținte din Coreea de Sud.
Aliatul European: deficite majore, datorii, migrație, demografie
Raportul despre amenințări al Comunității de Intelligence americane are o componentă care vizează și situația regională, mai ales prin prisma Strategiei Naționale de Securitate și a Strategiei Naționale de Apărare, cele două documente care notează aspirația spre preeminența la nivel regional a SUA și evitarea hegemonilor locali. Pe această rațiune, sunt menționați cei 4 inamici/puteri antagonice – China, Rusia, Iran, Coreea de Nord. În toate cazurile, formula de abordare este a cooperării secvențiale cu fiecare, a angajării lor, și a evitării unei confruntări militare directe cu China.
O componentă importantă este rezervată Europei, pe care am ales să o decantăm aici. Comunitatea de Intelligence americană este profund preocupată de Europa ca principal partener economic și militar al SUA, pentru care reziliența și puterea statelor europene au implicații directe în privința intereselor americane de securitate națională. Raportul menționează acțiunile pentru a inversa decade de subfinanțare a apărării și securității și creșterea cheltuielilor de apărare. Pe de altă parte, sunt subliniate provocările cu care se confruntă cea mai mare parte din Europa, care afectează capacitatea sa și inhibă cooperarea de securitate robustă cu SUA, pe termen scurt.
Astfel, mai multe state europene se confruntă cu creșterea datoriei naționale, cuplată cu o creștere economică anemică. Multe se confruntă cu efectele migrației pe scară largă, inclusiv radicalizare islamistă în unele comunități de imigranți. Trendurile demografice indică faptul că state membre ale UE în primul rând Italia, Germania și multe state din Estul Europei, se confruntă cu provocări serioase și valuri de pensionări care vor afecta sistemele publice de pensii, cu tot mai puțini muncitori tineri pentru a-i înlocui. Completarea cu imigrația cu un grad redus de abilități și cunoaștere nu ajută în mod satisfăcător un continent cu media de vârstă de 47 de ani. Nici asimilarea eficientă sau capacitatea de absorbție a noilor veniți nu permite compensarea pe scară largă pe această direcție, în schimb dă naștere la tensiuni sociale din partea celor cu sisteme de valori diferite.
Creșterea economică redusă și problemele economice au fost adâncite de epidemia de Covid-19 și de invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, de unde s-a ajuns la prețuri majorate la energie, inflația continuă să afecteze creșterea economică și există probleme în susținerea cheltuielilor de apărare mai peste tot. Subiect al unor datorii enorme și deficite importante, statele se confruntă cu nevoi de investiții în apărare în creștere. Nevoia unei baze industriale de apărare solide este, de asemenea, prezentă.
Multe state europene văd Rusia ca unul dintre cele mai mari și mai prezente state adversare, care le amenință fundamental securitatea și chiar existența, inclusiv prin merode din zona tacticilor gri împotriva industriei și societății civile din Europa, eforturi de a readuce conflicte înghețate și de a se implica în cuceriri teritoriale. Statele europene abia așteaptă să vadă războiul din Ucraina nu numai încheiat, dar și că prezervă suveranitatea Ucrainei și descurajează orice viitoare agresiune a Rusiei în Europa.
