Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că a convenit cu liderii coaliției de guvernământ, cu prim-ministrul și cu ministrul investițiilor și proiectelor europene, Planul Național de Redresare și Reziliență care urmează să fie supus aprobării Executivului și, ulterior, transmis Comisiei Europene pentru negociere. În cadrul unor declarații de presă susținute la Palatul Cotroceni, șeful statului a detaliat că cele 30 de miliarde de euro vor merge către sănătate, economie, educație și administrație și că România va investi substanțial în digitalizare și tranziție verde.
Potrivit lui Iohannis, România va aloca 3 miliarde de euro pentru sănătate, 4,5 miliarde de euro pentru domeniul transporturilor, 4 miliarde de euro pentru programul România Educată, 780 de milioane de euro pentru digitalizare,1,3 miliarde de euro alocate pentru diversificarea și multiplicarea surselor de energie regenerabilă, 1,5 miliarde de euro pentru împădurirea masivă, 4 miliarde de euro pentru combaterea secetei și irigații, respectiv 5 miliarde de euro pentru promovarea transportului durabil prin dezvoltarea infrastructurii feroviare, dar și 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor și consolidarea clădirilor la cutremur.
“Cele circa 30 de miliarde de euro de care vom beneficia prin acest Plan reprezintă o șansă majoră pentru dezvoltarea României, o oportunitate care va permite economiei, dar și societății românești o rezistență sporită în cazul unor viitoare crize. Totodată, este important să înțelegem că acest plan, prescurtat PNRR, ne oferă cel mai bun context pentru realizarea reformelor amânate atâția ani, reforme care vor îmbunătăți viața de zi cu zi a fiecărui român, prin dezvoltarea și modernizarea activității în sănătate, în economie, în educație și în administrație”, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Șeful statului a anunțat că România va pune un accent major pe îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, prin dezvoltarea rețelei de spitale, crearea de centre medicale integrate în zonele rurale și urbane vulnerabile și dotarea acestora cu aparatură, cabinete cu facilități de screening, diagnostic precoce și monitorizare a pacienților cronici.
“Dorim să alocăm pentru acest obiectiv 3 miliarde de euro”, a spus președintele.
De asemenea, Planul Național de Redresare și Reziliență va permite României să finanțeze în continuare dezvoltarea rețelei de autostrăzi în paralel cu promovarea unui transport cât mai puțin poluant.
“Ne propunem să alocăm pentru acest domeniu 4,5 miliarde de euro”, a subliniat el.
Șeful statului a arătat că PNRR este o oportunitate extraordinară și pentru sistemul de educație din România și că Programul România Educată, proiectul său politic, va beneficia de o finanțare substanțială, de circa 4 miliarde de euro.
“Vom avea astfel școli sigure, curate, cu dotări moderne și laboratoare, dar vom investi și într-o rețea de școli verzi, eficiente energetic și adaptate provocărilor climatice. Totodată, vom investi în dezvoltarea sistemelor de educație timpurie, dar și în pregătirea specialiștilor în meseriile viitorului prin investiții în învățământul dual. Școlile din comunitățile dezavantajate vor beneficia de noi măsuri de sprijin și servicii suplimentare, pentru că educația din România nu își mai permite să piardă niciun copil”, a subliniat Iohannis.
Președintele a mai spus că digitalizarea va fi o parte importantă în Educație, iar accentul se va pune pe două componente: formarea competențelor digitale și asigurarea resurselor educaționale digitale.
“Elevii, studenții și cadrele didactice trebuie să fie pregătiți și sprijiniți să acceseze aceste instrumente digitale. Ne propunem să investim în acest demers 780 de milioane de euro”, a precizat el.
“Europa se dezvoltă prin tranziție verde și digitalizare, iar România va investi substanțial, la rândul ei, în ceea ce înseamnă viitorul sustenabil. În asigurarea tranziției verzi, vreau să menționez doar câteva exemple de proiecte pe care le vom finanța prin PNRR: 1,3 miliarde de euro alocate pentru diversificarea și multiplicarea surselor de energie regenerabilă, 1,5 miliarde de euro pentru împădurirea masivă, 4 miliarde de euro pentru combaterea secetei și irigații, respectiv 5 miliarde de euro pentru promovarea transportului durabil prin dezvoltarea infrastructurii feroviare. Digitalizarea pe care ne-o dorim înseamnă de fapt mult mai puțină birocrație pentru cetățeni și un acces mult mai facil la serviciile publice. Vom investi astfel în servicii digitale destinate cetățeanului. Investițiile pe care le vom face, totodată, în îmbunătățirea mediului urban vor permite locuitorilor să se bucure de aer mai curat, spații verzi și spații regenerate. În același timp, se vor aloca 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor și consolidarea clădirilor la cutremur, ceea ce va însemna o îmbunătățire a condițiilor de trai. În plus, vor fi făcute investiții care vor permite accesul la apă potabilă și canalizare. Investițiile propuse prin acest Plan vor duce la crearea de noi locuri de muncă, în special pentru cei afectați de pandemie, la noi oportunități de afaceri, consolidarea antreprenoriatului și creșterea competitivității în economia noastră. Fac un apel la autoritățile publice și partenerii economici și sociali implicați în fundamentarea și implementarea acestui plan să susțină acest efort integrat, la nivel administrativ, instituțional sau privat”, a mai spus președintele.
Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri o şedinţă de lucru pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), informează Administrația Prezidențială.
La reuniune au participat participa preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, prim-ministrul Florin Cîţu, viceprim-miniştrii Dan Barna şi Hunor Kelemen şi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea.
Ședința a avut loc după ședința de guvern de miercuri unde Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi prezentat cabinetului, pentru o primă citire, şi sperăm că vom avea o decizie formală săptămâna următoare.
Întâlnirea dintre Iohannis, Ludovic Orban și membrii guvernului Cîțu ar putea reprezenta o ultimă discuție între palate înaintea prezentării oficiale a noului PNRR.
PNRR va avea 33 de componente, grupate pe cei 6 piloni care au fost introduşi de către Parlamentul European, iar fiecare domeniu de intervenţie va avea atât reforme cât şi investiţii, precum şi jaloanele şi ţintele care trebuie realizate.
Principalele domenii vizate de reforme și investiții prin noua structură a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt 11% din PNRR pentru educație; 9% pentru Sănătate și cel puțin 28% pentru Transport (feroviar, rutier, metrou).
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.
România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare “Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
În total, în urma negocierilor președintelui Klaus Iohannis cu omologii europeni la summitul decizional din 17-21 iulie 2020, România va putea beneficia în anii următori de 79,94 miliarde de euro, incluzând aici și fondurile prevăzute în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, între care politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și fondul pentru o tranziție justă.
