Guvernele europene sunt pe punctul de a solicita o dezvoltare mai rapidă a energiei curate pentru a combate șocurile provocate de combustibilii fosili, pe fondul creșterii prețurilor la petrol și gaze ca urmare a crizei din Iran, potrivit unui proiect de acord consultat de Politico Europe.
Marțea viitoare, cei 27 de miniștri ai afacerilor externe ai Uniunii Europene sunt așteptați să aprobe o serie de concluzii care conturează o direcție actualizată pentru diplomația colectivă a UE în domeniul energiei și al climei.
Pe fondul creșterii vertiginoase a prețurilor combustibililor fosili din cauza războiului din Iran, proiectul de text este înțesat de îngrijorări cu privire la autonomia și securitatea UE. Principala soluție, asupra căreia țările vor cădea de acord, este accelerarea tranziției către energia curată.
„Ostilitățile din Iran și din întreaga regiune amenință securitatea și prosperitatea regională și globală”, se arată în textul aprobat de Comitetul politic și de securitate al Consiliului UE pe 14 aprilie, care necesită acum sprijinul ambasadorilor și miniștrilor de externe ai UE.
„Recunoscând expunerea geopolitică și economică a UE din cauza dependenței semnificative de combustibilii fosili importați, Consiliul confirmă că tranziția energetică bazată pe energie curată, din surse locale rămâne cea mai eficientă strategie pentru realizarea autonomiei strategice a Europei”, se adaugă în text.
Țările subliniază că „accelerarea implementării și integrării surselor energiei regenerabile și cu emisii reduse de carbon” ar duce la scăderea prețurilor și concluzionează că tranziția către energia curată „reprezintă, de asemenea, o sursă de consolidare a suveranității energetice și economice”.
UE ar trebui, de asemenea, să se pregătească pentru impactul geopolitic și comercial care decurge din „scăderea cererii UE de importuri de combustibili fosili în următorul deceniu”, afirmă țările.
Textul subliniază, de asemenea, că UE trebuie să-și utilizeze politica externă și de apărare pentru a sprijini dezvoltarea sectorului său de tehnologii curate, în special „în contextul creșterii cheltuielilor de apărare”.
Investițiile strategice în domeniul apărării, care se bazează pe tranziția energetică a Uniunii, „pot consolida atât industriile UE din domeniul tehnologiilor curate, cât și cele din domeniul apărării, pot spori gradul de pregătire în materie de apărare și reziliența forțelor armate, îmbunătățind adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, se mai precizează în text.
Proiectul de text reiterează sprijinul UE pentru inițiativele multilaterale de combatere a schimbărilor climatice, inclusiv Acordul de la Paris, care „ar trebui considerat un element esențial în viitoarele acorduri comerciale și de investiții”, și solicită un moratoriu asupra tehnologiilor controversate de răcire a planetei prin reducerea radiației solare.
În ansamblu, textul subliniază că politica externă și de apărare a UE ar trebui „să sporească de urgență reziliența și gradul de pregătire în fața amenințărilor legate de climă, mediu și securitatea energetică”.
Dintre țările UE, cele mai mari ponderi ale energiei electrice din surse regenerabile au fost înregistrate în Danemarca (92,4 %, în principal energie eoliană), Austria (83,1 %, în principal energie hidroelectrică) și Portugalia (82,9 %, în principal energie hidroelectrică și eoliană).
Uniunea Europeană, cu o capacitate de 406 GW, ocupă locul al doilea la nivel mondial în ceea ce privește extinderea energiei solare. În UE, energia solară acoperă aproximativ 13% din cererea de energie electrică a blocului, conform Deutsche Welle. Cărbunele acoperă doar 9%, o scădere semnificativă față de 2015, când încă genera un sfert din energia electrică a UE.
