Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, întâlniri cu „multe ore de discuții” cu echipele tehnice ale Comisiei Europene: Suntem pe drumul cel bun

Published

on

© Cristian Ghinea/Facebook

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, s-a întâlnit miercuri, 14 aprilie, cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, potrivit unui mesaj pe Facebook. Totodată, Ghinea a informat despre progresul discuțiilor tehnice cu Comisia Europeană privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Tocmai am încheiat, la Bruxelles, întâlnirea cu Nicolas Schmit, comisar european pentru Locuri de muncă și drepturi…

Posted by Cristian Ghinea on Wednesday, 14 April 2021

 

„Tocmai am încheiat, la Bruxelles, întâlnirea cu Nicolas Schmit, comisar european pentru Locuri de muncă și drepturi sociale. Am discutat despre Venitul Minim de Incluziune în PNRR. Reforma socială mult așteptată se va întâmpla. Despre asta este vorba, indiferent de poticniri: reforme, schimbare, bună guvernare. Am avut întâlniri în aceste zile cu patru comisari europeni și multe ore de discuții cu echipele tehnice ale Comisiei. Mai e enorm de muncă dar suntem pe drumul cel bun”, a spus Cristian Ghinea.

Oficialul român poartă în această săptămână discuții aplicate cu reprezentanții Comisiei Europene, după ce România a transmis toate componentele detaliate ale PNRR.

Citiți și: MIPE a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR. Ministrul Cristian Ghinea discută aplicat la Bruxelles în această săptămână

Principalele priorități ale României sunt reformele și investițiile cheie pentru a contribui la tranziția verde și măsurile pentru tranziția digitală.

Astfel, Cristian Ghinea a avut luni întrevederi cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Ministrul Cristian Ghinea a demarat aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European și Consiliu, cei doi co-legiuitori  ai UE, au ajuns luni, 5 decembrie, la un acord provizoriu cu privire la un regulament al UE privind lanțurile de aprovizionare care nu provoacă defrișări. Odată adoptat și aplicat, noul act normativ va garanta că un set de bunuri esențiale introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii.

Potrivit Comisiei Europene, defrișările și degradarea pădurilor sunt factori importanți pentru schimbările climatice și pierderea biodiversității – cele două provocări de mediu cheie ale timpului nostru. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene – au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața de pădure defrișată și noua suprafață de păduri plantate sau regenerate), FAO estimează că lumea a pierdut aproximativ 178 milioane de hectare de acoperire forestieră în aceeași perioadă de timp, ceea ce reprezintă o suprafață de trei ori mai mare decât cea a Franței.

De asemenea, Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) estimează că 23% din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11 % din totalul emisiilor provin din silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, în principal din defrișări, în timp ce restul de 12 % reprezintă emisii directe din producția agricolă, cum ar fi cele provenite din creșterea animalelor și din îngrășăminte.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, toate companiile relevante vor trebui să efectueze un control riguros dacă introduc pe piața UE sau exportă de pe piața UE: ulei de palmier, bovine, soia, cafea, cacao, lemn și cauciuc, precum și produse derivate (cum ar fi carnea de vită, mobila sau ciocolata). Aceste produse de bază au fost alese pe baza unei evaluări de impact amănunțite care le-a identificat ca fiind principalul motor al defrișărilor datorate expansiunii agricole.

UE este un mare consumator și comerciant de produse de bază care joacă un rol substanțial în defrișări – cum ar fi carnea de vită, cacao, soia și lemn. Noile norme vizează să garanteze că, atunci când cumpără aceste produse, consumatorii nu contribuie la degradarea în continuare a ecosistemelor forestiere. Protejarea mediului în întreaga lume, inclusiv a pădurilor și a pădurilor tropicale, este un obiectiv comun pentru toate țările, iar UE este pregătită să își asume responsabilitatea“, a declarat Marian Jurečka, ministrul ceh al mediului.

Având în vedere că UE este o economie și un consumator important al acestor mărfuri, acest pas va contribui la oprirea unei părți semnificative a defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, reducând, la rândul său, emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității. Acest acord major intervine chiar înainte de începerea Conferinței de etapă privind biodiversitatea (COP15), care urmează să definească obiectivele de protecție a naturii pentru următoarele decenii.

Acordul politic intervine la doar 12 luni de la propunerea Comisiei din 2021. Versiunea finală se bazează pe caracteristicile de bază propuse de Comisie, și anume: combaterea defrișărilor, indiferent dacă acestea sunt legale sau ilegale; cerințe stricte de trasabilitate care leagă produsele de bază de terenurile agricole pe care au fost produse; și un sistem de analiză comparativă la nivel național.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial noul regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Odată ce regulamentul va intra în vigoare, operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor beneficia de o perioadă de adaptare mai lungă, precum și de alte dispoziții specifice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat astăzi, 5 decembrie, o investiție de aproximativ 1,2 miliarde de euro în activități colaborative de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, odată cu adoptarea primei decizii de atribuire a 61 de proiecte sprijinite de Fondul European de Apărare (FEA).

Prin această decizie, UE finanțează proiecte privind capabilități de apărare de vârf, cum ar fi următoarea generație de avioane de luptă, vehicule blindate și nave, precum și tehnologii de apărare critice în domeniile spațiului, cibernetic, cloud militar, inteligență artificială, semiconductori și contramăsuri medicale. Proiectele vor constitui, de asemenea, vârful de lance al tehnologiilor disruptive, în special în domeniul tehnologiilor cuantice și al noilor materiale.

Categoriile care beneficiază de o finanțare notabilă sunt: lupta aeriană (aproximativ 190 milioane de euro), lupta terestră (aproximativ 155 milioane de euro), lupta navală (aproximativ 103 milioane de euro) și apărarea antiaeriană și antirachetă (aproximativ 100 milioane de euro). Proiectele legate de spațiul cosmic sunt sprijinite cu aproximativ 50 milioane de euro. Cu 38 milioane de euro investiți în proiecte de sprijinire a cercetării și dezvoltării în domeniul apărării cibernetice, UE finanțează dezvoltarea de capacități comune de apărare cibernetică.

De asemenea, se acordă sprijin proiectelor promițătoare în care sunt implicate IMM-uri și start-up-uri transfrontaliere în cadrul categoriei dedicate IMM-urilor, 24 de proiecte primind finanțare. În total, IMM-urile reprezintă aproximativ 43 % din entitățile care participă la proiecte.

După adoptarea deciziei de atribuire a Comisiei, vor fi semnate acordurile de finanțare cu consorțiile, iar proiectele vor începe să producă rezultate concrete. Obiectivul este de a sprijini competitivitatea industriei de apărare a UE, dezvoltarea tehnologiilor-cheie de care forțele armate europene au nevoie și de a consolida securitatea Uniunii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

UE și Japonia și-au intensificat astăzi, 2 decembrie, cooperarea în domeniul hidrogenului prin semnarea unui memorandum de cooperare (MoC) în vederea stimulării inovării și dezvoltării unei piețe internaționale a hidrogenului, informează Comisia Europeană.

În calitate de lideri în domeniul tehnologiei hidrogenului, UE și Japonia vor colabora în vederea producerii, comercializării, transportului, stocării, distribuției și utilizării durabile și la prețuri accesibile a hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Cooperarea va contribui la crearea unei piețe mondiale a hidrogenului bazată pe norme și transparentă, fără denaturări ale comerțului și investițiilor.

Memorandumul a fost semnat la Tokyo de comisarul pentru energie, Kadri Simson, și de ministrul japonez al economiei, comerțului și industriei, Yasutoshi Nishimura.

Ambele părți s-au angajat deja să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să accelereze tranziția către o energie curată, așa cum se subliniază în Alianța verde UE-Japonia. Hidrogenul poate avea o contribuție crucială atât la tranziția ecologică, cât și la securitatea energetică. Memorandumul identifică o serie de domenii în care guvernele, actorii industriali, instituțiile de cercetare și autoritățile locale din UE și Japonia vor fi încurajați să coopereze, cum ar fi:

  • politici, reglementări, stimulente și subvenții, inclusiv la nivel internațional, pentru a lucra în direcția unor standarde și certificări comune;
  • cele mai bune practici și lecții învățate în materie de cercetare, dezvoltare, aplicații și proiecte demonstrative privind hidrogenul regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon;
  • dezvoltarea de proiecte, inclusiv în contextul inițiativelor de cooperare multilaterală, inclusiv în vederea sprijinirii altor țări din întreaga lume;
  • educație, perfecționare, recalificare, recalificare și educație și formare profesională, inclusiv prin intermediul schimburilor.

UE și Japonia au un dialog bine dezvoltat în domeniul energiei, care acoperă subiecte precum securitatea energetică, energia eoliană offshore, gazul natural lichefiat (GNL), proiectarea pieței energiei electrice, tehnologiile energetice și energia nucleară.

Ambele părți și-au stabilit ca ambiție pe termen lung să fie neutre din punct de vedere climatic până în 2050, iar o cooperare mai strânsă în ceea ce privește emisiile de metan este, de asemenea, în discuție.

În cadrul summitului UE-Japonia din mai 2021, a fost creată o Alianță Verde în care hidrogenul a fost evidențiat ca fiind un domeniu-cheie al cooperării viitoare.

Continue Reading

Facebook

COMUNICATE DE PRESĂ38 mins ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.59 mins ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL1 hour ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE2 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Președinta R. Moldova, vizită în SUA. Maia Sandu s-a întâlnit cu Nancy Pelosi și Samantha Power: Parteneriatul cu Statele Unite, esențial pentru a face față riscurilor

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE19 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

ROMÂNIA20 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending