Investițiile în medicamente inovatoare generează în România beneficii economice și sociale estimate la aproximativ 8 euro pentru fiecare euro cheltuit, unul dintre cele mai ridicate randamente din Europa, arată un studiu realizat de WifOR Institute pentru Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA). Cu toate acestea, pacienții români continuă să aștepte peste trei ani pentru accesul la tratamente noi, România înregistrând cea mai mare întârziere din Uniunea Europeană în ceea ce privește disponibilitatea medicamentelor inovatoare.
Raportul „How innovation drives health and growth in Europe: Assessing the Return on Investment of innovative medicines” a analizat impactul medicamentelor inovatoare asupra mortalității, spitalizărilor și economiei în 29 de state europene în perioada 2014–2022. Autorii susțin că rezultatele contestă percepția potrivit căreia cheltuielile pentru sănătate reprezintă doar un cost bugetar și arată că investițiile în inovația farmaceutică generează beneficii semnificative pentru pacienți, sistemele de sănătate și economie.
Potrivit datelor prezentate de EFPIA, investițiile realizate în medicamente inovatoare în Europa au generat, în perioada 2014–2024, beneficii socio-economice estimate la peste 66 miliarde de euro, în condițiile unor cheltuieli suplimentare de aproximativ 11,7 miliarde de euro.
La nivelul celor 29 de state analizate, utilizarea unor medicamente mai noi a fost asociată cu un câștig de aproximativ 1,83 milioane de ani de viață și cu evitarea a 20,9 milioane de zile de spitalizare. Potrivit studiului, acest lucru echivalează cu eliberarea a peste 57.000 de paturi de spital într-un an.
Autorii estimează că fiecare euro investit în medicamente inovatoare a generat, în medie, beneficii economice și sociale de 5,67 euro la nivel european. Din totalul beneficiilor estimate, aproximativ 38 miliarde de euro provin din creșterea productivității persoanelor active pe piața muncii, 19 miliarde de euro din contribuțiile economice și sociale neremunerate, precum îngrijirea membrilor familiei sau activitățile gospodărești, iar peste 9 miliarde de euro din reducerea costurilor de spitalizare. Raportul arată că economiile directe realizate de sistemele sanitare au fost de aproximativ 78 de cenți pentru fiecare euro investit în medicamente inovatoare, chiar înainte de a fi luate în calcul câștigurile de productivitate și celelalte beneficii socio-economice.
În cazul României, beneficiile socio-economice totale generate de utilizarea medicamentelor inovatoare au fost estimate la 3,82 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile suplimentare asociate acestora s-au ridicat la aproximativ 478 milioane de euro. Pe baza acestor date, autorii au calculat un randament al investiției de 8 la 1, semnificativ peste media europeană.
Potrivit raportului, cea mai mare parte a beneficiilor estimate pentru România nu provine din economiile realizate de sistemul sanitar, ci din menținerea oamenilor activi în societate și economie. Din beneficiul socioeconomic total de 3,82 miliarde de euro, aproximativ 2,14 miliarde de euro sunt asociate activităților neremunerate, precum îngrijirea membrilor familiei și activitățile gospodărești, iar 1,54 miliarde de euro provin din creșterea productivității și menținerea persoanelor active pe piața muncii. Economiile directe generate prin reducerea spitalizărilor au fost estimate la 145,2 milioane de euro.
Defalcarea pe principalele arii terapeutice arată că cele mai mari beneficii socio-economice estimate în România au provenit din utilizarea medicamentelor oncologice și imunologice, cu un impact evaluat la 2,22 miliarde de euro. Medicamentele pentru afecțiuni digestive, diabet și boli metabolice au generat beneficii estimate la aproape 925 milioane de euro, iar cele destinate bolilor respiratorii la aproximativ 679 milioane de euro.
Raportul arată, totodată, că România a înregistrat cea mai rapidă creștere a utilizării medicamentelor inovatoare dintre cele 29 de state analizate. Potrivit metodologiei studiului, care urmărește cât de recent dezvoltate sunt terapiile utilizate în practică, România a consemnat cea mai mare îmbunătățire în perioada 2014–2022, ceea ce indică o adoptare accelerată a tratamentelor mai noi comparativ cu restul Europei.
Cu toate acestea, accesul pacienților la terapiile inovatoare continuă să fie unul dintre cele mai lente din Europa. Raportul citează datele indicatorului W.A.I.T. al EFPIA, potrivit cărora timpul mediu dintre autorizarea unui medicament și disponibilitatea sa efectivă pentru pacienți este de 1201 de zile în România, comparativ cu 56 de zile în Germania și cu o medie europeană de 532 de zile.
Autorii avertizează că întârzierile în accesul la tratamente noi nu au doar consecințe medicale, ci și economice, prin creșterea numărului de internări, reducerea productivității și menținerea unor costuri mai ridicate pentru sistemele de sănătate.
Raportul plasează concluziile și în contextul competiției globale pentru investiții în cercetare și dezvoltare farmaceutică. Potrivit EFPIA, statele europene alocă aproximativ 1% din produsul intern brut pentru produse farmaceutice, comparativ cu circa 2% în Statele Unite și 1,8% în China. În același timp, Europa și-a redus ponderea în investițiile globale de cercetare și dezvoltare farmaceutică de la 41% la 31% în ultimele două decenii, în timp ce diferența dintre investițiile realizate în Statele Unite și cele din Europa a crescut de la aproximativ 2 miliarde la 25 miliarde de euro.
Pe baza concluziilor, autorii recomandă ca investițiile în medicamente inovatoare să fie tratate drept investiții economice și sociale, nu doar ca o cheltuială bugetară. De asemenea, aceștia solicită reducerea întârzierilor în accesul pacienților la tratamente noi prin simplificarea procedurilor de aprobare și rambursare și avertizează că Europa trebuie să își consolideze ecosistemul de cercetare în domeniul științelor vieții pentru a rămâne competitivă în raport cu Statele Unite și Asia.
„Dacă Europa dorește să rămână un lider global în domeniul științelor vieții, trebuie să creeze un mediu în care inovația să poată prospera și în care pacienții să poată beneficia de progresele științifice fără întârzieri inutile. Deciziile luate astăzi vor determina dacă Europa va continua să conducă în domeniul inovației medicale sau va rămâne în urmă într-unul dintre cele mai importante sectoare strategice ale lumii”, a declarat președintele EFPIA, Stefan Oelrich.
