Ungaria a amânat o etapă procedurală esențială necesară pentru a avansa candidaturile de aderare la UE ale Ucrainei și Republicii Moldova, au declarat doi diplomați europeni pentru Politico Europe, situație care readuce în discuție scenariul decuplării celor două țări, deoarece parcursul lor de negocieri ar putea avansa în ritmuri diferite.
Kievul și Chișinăul au atins o etapă importantă pe drumul lor către aderarea la Uniunea Europeană, atunci când statele UE au aprobat în unanimitate, pe 15 iunie, deschiderea primului grup de capitole de negociere pentru ambele țări, cel privitor la valorile fundamentale.
Debutul formal al tratativelor de aderare fusese blocat timp de ani de zile de fostul prim-ministru ungar Viktor Orbán, care s-a opus aderării Ucrainei la UE, în timp ce parcursurile de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova sunt legate politic, astfel încât una nu putea avansa fără cealaltă.
Cele două țări speră să progreseze rapid în procesul de aderare la UE, acestea vizând deschiderea tuturor celor șase clustere de negociere în acest an.
Însă, premierul ungar Péter Magyar a insistat pentru eliminarea din concluziile Consiliului European privind Ucraina a unei referiri la deschiderea următoarelor clustere de negocieri „cât mai curând posibil”. Întrebat dacă modificarea a avut efecte și asupra concluziilor summitului european cu privire la Republicii Moldova, președintele român Nicușor Dan a declarat că mai multe state membre au susținut păstrarea unui limbaj identic pentru cele două țări candidate, astfel că țara vecină a fost afectată colateral.
Suplimentar, calendarul este acum în pericol, după ce Ungaria s-a opus marți trimiterii unei scrisori către Consiliul European și Comisia Europeană, în numele celor 27 de state membre, document care exprimă poziția comună a capitalelor UE.
Ungaria a fost singura țară care s-a opus acestei inițiative, care necesită aprobare unanimă din partea celor 27 de state și va fi discutată din nou săptămâna viitoare, au declarat diplomații.
Un purtător de cuvânt al Reprezentanței Permanente a Ungariei la Bruxelles nu a răspuns solicitării de comentarii din partea Politico Europe.
Măsura este în linie cu poziția rezervată a prim-ministrului Péter Magyar față de aderarea Ucrainei.
În cadrul unei conferințe de presă de la finalul reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, Magyar și-a menținut poziția ferm.
„Există șase clustere în total, iar noi nu credem că deschiderea lor simultană este o idee bună — parțial pentru că cerneala de pe primul nici măcar nu s-a uscat încă, și parțial pentru că ar transmite un semnal greșit țărilor din Balcanii de Vest — Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord — [care] au petrecut ani de zile lucrând pentru aderarea la UE”, le-a transmis jurnaliștilor.
La trei zile după summit, președinții Consiliului European și Comisiei Europene au participat la un summit Uniunea Europeană – Republica Moldova împreună cu președinta Republicii Moldova.
Reuniunea dintre președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a încheiat cu un mesaj ferm privind viitorul european al țării, cu angajamente pentru continuarea negocierilor de aderare și cu semnarea unor acorduri menite să stimuleze investițiile, cercetarea și integrarea economiei moldovenești în piața europeană. Liderii europeni au apreciat progresele realizate de Chișinău în procesul de reformă și au reafirmat că avansarea pe drumul european va continua pe baza meritelor și a rezultatelor obținute de autoritățile moldovene.
