Prim-ministrul italian Giorgia Meloni solicită din nou Bruxelles-ului să acorde capitalelor naționale mai multă libertate de acțiune pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de cel mai recent șoc al prețurilor la energie, susținând că normele fiscale ale Uniunii Europene devin din ce în ce mai restrictive pe măsură ce inflația determină creșterea cheltuielilor publice.
Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la care a avut acces Euronews, Meloni a afirmat că prelungirea crizei din Orientul Mijlociu a dus la o „situație extrem de tensionată” pe piețele energetice europene, prețurile petrolului înregistrând o creștere de aproape 80%, iar cele ale gazelor naturale, de până la 156%.
„În acest context, traiectoriile cheltuielilor nete convenite în cadrul fiscal european lasă un spațiu limitat pentru a atenua impactul asupra gospodăriilor și întreprinderilor fără a recurge la măsuri de austeritate într-un moment în care economia se confruntă cu riscuri semnificative de deteriorare”, a adăugat Meloni.
Italia, care se îndreaptă către alegeri anul viitor, are unul dintre cele mai ridicate raporturi datorie/PIB din UE, fiind devansată doar de Grecia, care a solicitat recent Comisiei o măsură similară de relaxare a regulilor fiscale.
Liderul italian susține că guvernele încasează venituri fiscale mai mari datorită creșterii prețurilor, dar normele fiscale ale UE îngreunează redirecționarea acestor venituri neașteptate către măsuri temporare de sprijin în domeniul energetic.
Inflația mai ridicată crește automat veniturile din impozitele indirecte, precum TVA-ul, dar utilizarea acestor venituri suplimentare pentru finanțarea măsurilor de reducere a costurilor energetice poate fi considerată o acțiune fiscală discreționară și se poate lovi de limitele impuse de traiectoriile de cheltuieli naționale convenite, a remarcat Meloni.
Ca soluție, liderul italian solicită Bruxelles-ului să recunoască faptul că o parte din cheltuielile suplimentare nu rezultă din decizia guvernelor de a cheltui mai mult, ci din creșterea automată a obligațiilor existente ca urmare a inflației.
Meloni dorește ca Comisia să găsească o modalitate prin care cel puțin o parte din aceste venituri suplimentare să poată fi utilizate pentru „măsuri temporare și țintite” menite să reducă impactul prețurilor ridicate la energie — o abordare care a fost recomandată în repetate rânduri de către oficialii UE.
Normele bugetare ale UE impun o limită asupra măsurii în care guvernele pot crește cheltuielile, pe baza sumelor convenite în planurile lor bugetare.
Însă, atunci când inflația crește mai mult decât se preconiza, unele cheltuieli ale guvernelor cresc automat — cum ar fi pensiile indexate la costul vieții —, lăsând guvernelor mai puțin spațiu de manevră pentru a absorbi aceste costuri suplimentare.
Cadrul fiscal al UE stabilește limite naționale de cheltuieli în termeni nominali, ceea ce înseamnă că guvernele nu pot pur și simplu să majoreze cheltuielile atunci când inflația depășește semnificativ previziunile inițiale. În același timp, anumite categorii de cheltuieli publice cresc automat odată cu creșterea prețurilor.
Meloni a afirmat că cheltuielile afectate direct de inflația care depășește ipotezele care stau la baza planului bugetar al Italiei se ridică la 20,4 % din PIB, în timp ce se preconizează că încă 12 % din PIB, reprezentând alte cheltuieli, vor fi, de asemenea, supuse presiunilor în 2027.
„Suntem conștienți de riscul modificării normelor fiscale recent introduse, care urmăresc un obiectiv pe care îl împărtășim cu toții, și anume sustenabilitatea datoriei. De asemenea, suntem pe deplin conștienți de angajamentele Italiei în cadrul procedurii în curs privind deficitul excesiv și de necesitatea de a respecta traiectoria corectivă a cheltuielilor nete”, se menționează în scrisoare.
Prim-ministrul italian a solicitat ca această chestiune să fie discutată în cadrul viitoarei reuniuni a miniștrilor de finanțe, care va avea loc la Bruxelles pe 9 octombrie.
