Academia de Studii Economice din București a lansat cea de-a doua ediție a studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc” realizat de către o echipă de experți, cadre didactice, cu sprijinul Rețelei de Sănătate REGINA MARIA. Studiul a analizat cheltuielile curente cu sănătatea din România în anul 2025: FNUASS, bugetul de stat, bugetele locale, schemele voluntare și plățile directe ale populației, informează un comunicat oficial al ASE.
Studiul evidențiază o creștere semnificativă a finanțării sistemului de sănătate din România, cheltuielile curente totale ajungând la 127,98 miliarde lei, cu 29% peste nivelul din 2023. CASS rămâne principala sursă de finanțare a sistemului de sănătate, acoperind 51,16% din cheltuielile curente, urmată de plățile directe din buzunarul pacienților, cu 26,29%. Bugetul de stat reprezintă a treia sursă de finanțare, cu o pondere de 15,64%, în timp ce taxa clawback achitată de industria farmaceutică contribuie cu 4,69% din total.
- Aproape 28% din cheltuielile cu sănătatea provin din surse private, iar plățile directe ale pacienților reprezintă în continuare a doua sursă de finanțare a sistemului, după CASS. Cele mai mari sume sunt direcționate către medicamente și servicii ambulatorii, inclusiv stomatologie.
- O altă problemă importantă este accesul la asigurarea de sănătate. Deși numărul contributorilor a ajuns la 9,66 milioane de persoane, numărul celor neasigurați a crescut la 2,92 milioane. Studiul subliniază necesitatea extinderii acoperirii și a finanțării explicite de la bugetul de stat pentru protejarea categoriilor vulnerabile.
Aproape 3 milioane de români sunt neasigurați, cu peste 500.000 mai mulți față de 2024. Dintre foștii coasigurați, doar 30.110 persoane (aproximativ 4,6%) au optat pentru plata contribuției, redevenind asigurați
- Conform datelor disponibile, nu există o evidență exactă a numărului de neasigurați din România. Pentru anul 2025 rezultă un număr de aproximativ 2.915.949 persoane neasigurate, reprezentând circa 15,3% din populație.
- Peste 95% dintre neasigurați au vârsta sub 60 de ani, ceea ce indică faptul că fenomenul afectează predominant populația activă.
- Comparativ cu anul 2024, numărul neasiguraților a crescut cu 511.144 persoane, evoluție care poate fi corelată direct cu modificările introduse prin Legea 141/2025.
- Dintre foștii coasigurați, doar 30.110 persoane (aproximativ 4,6%) au optat pentru plata contribuției și au redevenit asigurați în această formă.
- Per total, în anul 2025, 327.351 persoane au ales să plătească CASS din fonduri proprii, în creștere cu 120.264 persoane față de anul precedent.
Asigurarea voluntară nu înregistrează rezultatele dorite. Ce fac alte state europene
Studiul subliniază că mecanismul de asigurare voluntară nu a produs efectele anticipate, în absența unui caracter obligatoriu.
O posibilă direcție de reformă o reprezintă introducerea asigurării obligatorii pentru întreaga populație, similar modelelor din Germania, Franța sau Olanda, inclusiv prin instituirea unui CASS minimal obligatoriu pentru persoanele fără venituri declarate și care nu se încadrează în categoriile exceptate.
În Germania, sistemul este organizat pe baza principiului obligativității asigurării pentru toți rezidenții, ceea ce conduce la o rată de acoperire de aproape 100% a populației (cu aproximativ 10% în sistem privat). În același timp, aproximativ 80% din populație contribuie efectiv la finanțarea sistemului, ceea ce asigură o bază largă și stabilă de colectare
Un alt element diferențiator major este reprezentat de numărul redus de categorii exceptate de la plata contribuției în Germania, limitate în principal la: copiii sub 18 ani și soții/soțiile fără venituri – coasigurare. Această abordare reflectă o aplicare mai strictă a principiului contributivității și o delimitare mai clară între mecanismele de protecție socială și cele de finanțare a sistemului de sănătate.
În România, printre categoriile de persoane asigurate fără plata CASS în 2025 se numără copiii, copiii aflați în plasament, elevii, studenții cu vârsta sub 26 de ani și doctoranzii, persoanele cu handicap, bolnavii oncologici incluși în programele naționale de sănătate, femeile însărcinate și lăuzele, persoanele private de libertate, anumite categorii de cetățeni străini, precum și pensionarii cu pensii mai mici de 3.000 de lei.
În ansamblu, studiul arată că sistemul beneficiază de resurse financiare mai mari și de o bază de contribuție extinsă, însă principalele vulnerabilități persistă: nivelul ridicat al plăților din buzunar, numărul important de persoane neasigurate, concentrarea resurselor în spitale și medicamente, diferențele de finanțare dintre furnizorii publici și privați și dezvoltarea insuficientă a mecanismelor de asigurare voluntară.
