Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a discutat vineri la Roma cu miniștrii italieni de externe și ai apărării, Antonio Tajani și Guido Crosetto, despre consolidarea operațiunii navale Aspides, sprijinul pentru Ucraina și întărirea răspunsului european la amenințările hibride. Vizita a început cu o audiență la Papa Leon al XIV-lea, la Vatican, urmată de întâlnirile cu cei doi oficiali italieni.
Într-o postare pe X, Kallas a subliniat contribuția Italiei la misiunile și operațiunile Uniunii Europene, inclusiv la protejarea navigației în Marea Roșie.
„Rolul Italiei în misiunile și operațiunile UE, inclusiv în operațiunea navală Aspides din Marea Roșie, este indispensabil și le-am mulțumit omologilor mei pentru acest lucru”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.
It was good to be in Rome today.
Italy’s role in EU missions and operations, including in the Red Sea naval Operation Aspides, is indispensable and I thanked my counterparts for this.
With @Antonio_Tajani, I discussed Russia’s war against Ukraine, including the dire impact of… pic.twitter.com/TQRy2Ldzhz
— Kaja Kallas (@kajakallas) October 2, 2026
În discuția cu Guido Crosetto, Kallas a insistat asupra necesității suplimentării navelor disponibile pentru operațiune, în vederea protejării comerțului internațional.
„Am discutat despre nevoia urgentă de a consolida Aspides cu mai multe nave, pentru a proteja mai bine comerțul global. Am discutat, de asemenea, despre necesitatea unui răspuns european mai ferm la amenințările hibride în creștere, alături de o mai bună pregătire europeană în domeniul apărării”, a precizat aceasta.
Potrivit Ministerului italian al Apărării, cei doi oficiali au salutat decizia unor țări europene de a pune la dispoziția Aspides noi mijloace operaționale, dar au convenit că este necesară consolidarea în continuare a contribuției europene, pentru ca operațiunea să își poată îndeplini integral mandatul.
„Nu este încă suficient pentru cerințele cu care ne confruntăm, dar reprezintă cu siguranță o schimbare pozitivă de ritm. Atunci când angajamentele politice sunt urmate de contribuții concrete, Europa dovedește că este credibilă și capabilă să își asume rolul de actor global pe care îl merită”, a declarat Crosetto.
Ministrul italian a cerut ca obiectivele de securitate și apărare să fie transformate mai rapid în capacități și resurse.
„Nu mai este suficient să stabilim obiective și să ne asumăm angajamente politice: trebuie să fim capabili să le transformăm rapid în capacități, resurse și acțiuni concrete”, a subliniat el.
Kallas și Crosetto au analizat și posibilitatea creării unui mecanism politic european pentru contracararea amenințărilor hibride. Acesta ar urmări transformarea rapidă a consultărilor în acțiuni concrete, printr-un schimb mai intens de informații și un răspuns adaptat diferitelor amenințări.
În privința Libanului, discuțiile au vizat evitarea unui vid de securitate după încheierea misiunii ONU UNIFIL și valorificarea experienței statelor care contribuie deja la aceasta.
„Italia nu dorește să lucreze singură. Vrem să valorificăm experiența și capacitățile țărilor deja prezente în Liban. Nu ne putem permite să pierdem experiența și cunoștințele acumulate de națiunile contributoare”, a afirmat Crosetto.
Pregătirile pentru noua misiune a UE destinată consolidării Forțelor Armate Libaneze au fost abordate și în întâlnirea lui Kallas cu Antonio Tajani, la Farnesina.
Potrivit șefei diplomației europene, discuția cu ministrul italian de externe a inclus războiul Rusiei împotriva Ucrainei și consecințele atacurilor rusești asupra navelor care transportă cereale în Marea Neagră pentru securitatea alimentară globală.
Tajani a reiterat importanța menținerii unui sprijin european puternic pentru Ucraina, în contextul noilor atacuri rusești, și a cerut întărirea răspunsului la amenințările hibride și a dimensiunii externe a securității cibernetice.
Ministrul italian a pledat totodată pentru consolidarea parteneriatului UE cu statele din Golf și pentru protejarea libertății de navigație în Marea Roșie și Strâmtoarea Ormuz. El i-a prezentat lui Kallas o propunere italiană pentru întărirea Serviciului European de Acțiune Externă, inclusiv în relația cu cetățenii și companiile.
Agenda întâlnirii a cuprins și integrarea Balcanilor de Vest în UE, situația din Indo-Pacific, relațiile europene cu China și cu statele africane, inclusiv în contextul tensiunilor dintre Eritreea și Etiopia.
Înaintea întrevederilor cu oficialii italieni, Kallas a fost primită vineri dimineață de Papa Leon al XIV-lea. Potrivit unei postări a șefei diplomației europene pe X, discuțiile au vizat războiul Rusiei împotriva Ucrainei și necesitatea unei păci juste și durabile, situația din Orientul Mijlociu și nevoile umanitare urgente, precum și pericolele tot mai mari asociate polarizării societății și inteligenței artificiale.
It was a privilege to meet His Holiness Leo XIV @Pontifex.
We discussed Russia’s war against Ukraine and the need for a just and lasting peace, the situation in the Middle East and the urgent humanitarian needs, as well as the growing danger posed by societal polarisation and… pic.twitter.com/DkqCiJgMhI
— Kaja Kallas (@kajakallas) October 2, 2026
„I-am mulțumit Sanctității Sale pentru angajamentul său neclintit față de dreptul internațional și multilateralism și pentru vocea sa clară în apărarea demnității umane”, a transmis Kallas.
Ulterior, aceasta l-a informat pe Antonio Tajani despre discuția cu Suveranul Pontif, potrivit comunicatului Ministerului italian de Externe.
