Prim-vicepremierul Cătălin Predoiu, ministru interimar al Justiției și al Afacerilor Interne, l-a felicitat pe Mircea Abrudean pentru avizul pozitiv primit în comisiile parlamentare și a făcut o serie de precizări cu privire la unele dintre subiectele evaluate critic în cadrul audierilor.
„Îl felicit sincer pe domnul Mircea Abrudean pentru avizul pozitiv, meritat, obținut în cadrul audierilor din comisiile parlamentare și îi doresc, la fel de sincer, mult succes! În legătură cu punctele de vedere exprimate astăzi, în cadrul audierilor parlamentare, cu privire la Ministerul Afacerilor Interne, avansez o scurtă contribuție pentru o dezbatere utilă în viitor și pentru o perspectivă cât mai completă asupra unora dintre subiectele evaluate critic”, a declarat Predoiu.
În ceea ce privește încrederea în MAI și în Poliție, Predoiu a arătat că formularea potrivit căreia „restabilirea încrederii în capacitatea MAI de a proteja” ar urma să fie o prioritate presupune, implicit, că nivelul de încredere în instituție nu ar exista sau s-ar fi diminuat. Datele Eurobarometrului indică însă o evoluție în creștere a încrederii în Poliție: de la 50% în toamna anului 2023, la 52% în primăvara anului 2024 și la 53% în primăvara anului 2026, potrivit lui Predoiu.
Totodată, prim-vicepremierul a invocat un alt Eurobarometru, privind pregătirea populației pentru dezastre, potrivit căruia 68% dintre români declară că au încredere în serviciile și autoritățile de urgență — precum poliția, pompierii și protecția civilă — pentru gestionarea corespunzătoare a dezastrelor sau a situațiilor de urgență.
„În cazul anumitor structuri ale MAI, nivelul încrederii este chiar mai ridicat: pompierii se situau la 90% încredere în anul 2025. Prin urmare, este bine ca, atunci când discutăm asemenea teme, să ne documentăm și să ne raportăm și la cifre. Sunt, de altfel, niveluri de încredere net superioare celui de care se bucură Parlamentul. Desigur, există multă muncă de făcut în continuare, în fiecare zi, într-un sistem în care aproximativ 28.000 de oameni acționează zilnic în stradă, confruntându-se cu provocări pe toate direcțiile, în condițiile unui deficit de personal de aproximativ 23% și ale unor constrângeri bugetare reale. Sper ca aceste niveluri de încredere să fie menținute și crescute, indiferent de cine va conduce Ministerul Afacerilor Interne”, a adăugat Cătălin Predoiu.
În ceea ce privește violența domestică și femicidul, Predoiu a subliniat că vorbim despre fenomene cu cauze complexe. El a arătat că Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliția Română, intervine pentru combaterea și prevenirea acestora acolo unde prevenția este posibilă, însă multe dintre aceste infracțiuni sunt spontane și se produc în mediul familial, privat, unde poliția nu poate fi prezentă instantaneu. Potrivit acestuia, instituția acționează cu mijloacele legale, logistice și resursele umane pe care le are la dispoziție.
Predoiu a arătat că și în acest caz este important ca evaluările să fie formulate pornind de la date. În primele opt luni ale anului 2026, polițiștii au intervenit în 103.477 de cazuri de violență domestică, cu 16,3% mai multe decât în perioada similară a anului trecut, în timp ce numărul faptelor penale înregistrate a crescut cu 26,4%.
Totodată, acesta a precizat că fenomenul rămâne grav și că există o problemă la nivelul cauzelor sale, multe de ordin educațional, social și economic, întrucât vulnerabilitatea socială, educația precară și condițiile materiale dificile pot favoriza, în anumite contexte tensionate, conduite violente.
„În același timp, numărul omorurilor comise în contextul violenței domestice a scăzut de la 54 la 44, cu 18,5%. Au fost emise 13.751 de ordine de protecție provizorii, cu 46,8% mai multe, iar în 5.334 de situații a fost aplicată monitorizarea electronică a agresorului. Datele oficiale ale MAI confirmă amploarea intervenției instituționale. Nimeni responsabil nu poate transforma aceste cifre într-un motiv de automulțumire. Dar nici nu este riguros și nici fair-play să vorbești despre acest domeniu ca și cum instituțiile ar porni acum de la zero. Există ordine de protecție, proceduri de intervenție, evaluări de risc și monitorizare electronică. Aceste mecanisme nu s-au materializat peste noapte. Se muncește de ani de zile, iar firesc ar fi ca orice declarație programatică să țină cont și de munca deja făcută”, a adăugat el.
Cătălin Predoiu a subliniat că este necesară recunoașterea aspectelor care încă nu funcționează perfect, dar a atras atenția că, oricât de numeroase și rapide ar fi intervențiile pentru protecția victimelor, acestea nu pot elimina singure cauzele fenomenului. În opinia sa, asupra acestor cauze trebuie să acționeze și alte instituții ale statului.
El a indicat, totodată, necesitatea unor legi mai bine articulate, a unei jurisprudențe mai atente la realitatea din teren și a unor resurse umane suficiente, acestea putând crește capacitatea de protecție. Ca exemplu, Predoiu a menționat situațiile în care un ordin de protecție stabilit pentru o distanță de numai 15 metri poate deveni, în practică, dificil de pus în aplicare eficient.
„Monitorizarea electronică presupune, de asemenea, resurse: cel puțin o echipă care gestionează alertele și o echipă pregătită să intervină, împreună cu logistica aferentă. Aici pot fi aduse contribuții reale, prin soluții concrete. Simplele deziderate și evaluările generalizate nu schimbă, prin ele însele, realitatea din teren. Dar să fim optimiști și aici: putem și trebuie să progresăm”, a contiunat acesta.
În ceea ce privește așa-numitul „provizorat” la conducerea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Predoiu a subliniat că situația trebuie analizată pornind de la datele concrete, nu de la impresii sau concluzii preluate din surse diverse. La nivelul celor 41 de inspectorate județene de poliție și al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, 33 dintre cele 42 de structuri au conducerea asigurată de titulari, în urma concursurilor, în timp ce în nouă cazuri funcțiile sunt ocupate temporar.
Potrivit lui Predoiu, pentru patru dintre cele nouă funcții ocupate temporar, procedurile de concurs sunt deja în desfășurare, în diferite stadii, astfel că rămân cinci situații în care procedurile de ocupare trebuie continuate. El a precizat că aceste date trebuie privite în dinamica unui sistem foarte mare, care funcționează în condițiile unui deficit de personal de aproximativ 23%.
„Pensionările, vacantările, lipsa candidaților sau nepromovarea concursurilor generează inevitabil perioade în care anumite funcții sunt ocupate temporar. Faptul că există asemenea situații trebuie tratat și corectat, nu negat. Dar nouă funcții ocupate temporar din 42 de structuri, dintre care patru sunt deja în procedură de concurs, nu descriu un sistem aflat într-un „provizorat generalizat”. Deficitul de personal este problema structurală reală. El afectează atât zona operativă, cât și posibilitatea ocupării rapide a unor funcții de conducere și trebuie abordat prin recrutare, formare, predictibilitate în carieră și menținerea atractivității profesionale”, a spus el.
În ceea ce privește reforma, Cătălin Predoiu a subliniat că aceasta este necesară în orice instituție mare, inclusiv în Ministerul Afacerilor Interne. El a atras însă atenția că, pentru o reformă sau o recalibrare instituțională, nu este suficientă existența unei viziuni, aceasta trebuind raportată la condițiile concrete și la prioritățile operative generate de nevoia socială.
În același timp, ministrul interimar a precizat că trebuie să existe condiții interne și externe instituției care să asigure continuitatea și ireversibilitatea schimbărilor.
De asemenea Predoiu a declarat că, în cazul MAI, există deja un concept integrat de recalibrare instituțională, aflat de câteva luni în curs de aplicare, chiar dacă acesta nu a beneficiat de publicitatea politică practicată în alte zone.
Potrivit acestuia, unele măsuri care țin strict de gestiunea internă a ministerului sunt deja în desfășurare, iar transformările din zona digitalizării, a protecției frontierei, a combaterii traficului de droguri și a serviciilor publice au fost lansate, unele dintre acestea fiind deja finalizate.
„Și în privința drogurilor, cifrele demonstrează că nu „se resemnează” nimeni. În timp ce comentariile politice pe această temă au curs, polițiștii antidrog au scos din circuit, în ultimii trei ani, cantități de ordinul tonelor de droguri și mii de traficanți. Dar reforma profundă a MAI presupune și un efort legislativ important, inclusiv înnoirea unui cadru normativ vechi de 10, 20 și, pe alocuri, chiar 30 de ani. Pentru această înnoire este nevoie nu doar de proiecte bune, ci și de o majoritate parlamentară solidă, stabilitate politică și predictibilitate legislativă”, a adăugat el.
În finalul mesajului său, Cătălin Predoiu a atras atenția și asupra contextului politic în care ar urma să fie promovate eventuale reforme legislative majore. El a arătat că, în condițiile în care, în ultimele 12 luni, o mare parte din energia politică a fost consumată de confruntările din interiorul fostei sau viitoarei coaliții, este riscant ca astfel de reforme să fie lansate în Parlament fără o minimă garanție că vor fi adoptate sau că nu vor fi alterate de confruntarea politică.
În acest context, Predoiu a declarat că este întotdeauna ușor de afirmat voința de reformă, dar mai dificil este să fie construite condițiile în care aceasta poate fi efectiv realizată și dusă până la capăt.
Totodată, acesta a precizat că necesitatea evidentă de modernizare permanentă a oricărei instituții nu presupune ignorarea rezultatelor foarte bune obținute prin munca a zeci de mii de angajați ai MAI, chiar dacă instituția mai are aspecte care trebuie îmbunătățite.
„Aceste rezultate concrete sunt și unul dintre motivele pentru care România este considerată, în pofida încălcărilor legii care există inevitabil în orice societate și dintre care unele sunt grave, una dintre țările sigure ale Uniunii Europene. Doar ca exemplu, chiar săptămâna trecută, performanța MAI în materie de protecție a frontierei și combatere a migrației ilegale a fost apreciată de adjunctul Department of Homeland Security drept un „model”. Sunt realități care își pot găsi oricând locul într-o dezbatere parlamentară serioasă”, a conchis Cătălin Predoiu.
