În România, similar tendințelor globale, VSR este responsabil pentru aproximativ 63% din infecțiile respiratorii acute la sugari și 51% din spitalizări la copiii cu vârsta de până la 5 ani. Peste 70% din cazurile de infecții cu VSR sunt la copiii născuți sănătoși, la termen. Medici de familie, pneumologi și specialiști în boli infecțioase solicită implementarea unor soluții pentru protecția tuturor nou-născuților, nu doar a celor din categorii de risc, informează un comunicat al Revistei Politici de Sănătate.
Virusul Sincițial Respirator (VSR):
- este un virus sezonier, frecvent și contagios, care se transmite de la persoanele infectate prin tuse și strănut și poate supraviețui pe suprafețe dure timp de mai multe ore. O singură persoană poate infecta mai mult de 4 persoane cu care intră în contact.
- este de 4 ori mai contagios decât gripa, afectând întreaga populație, dar mai ales anumite grupe vulnerabile: nou-născuții, sugarii cu vârsta de până la 2 ani și vârstnicii. Datele arată că 2 din 3 bebeluși se infectează înainte de vârsta de 1 an.
”VSR este cea mai frecventă cauză de bronșiolită și pneumonie la sugari. Reinfecția cu VSR poate avea consecințe pe termen lung: wheezing recurent, astm bronșic, hiperreactivitate bronșică și scăderea funcției pulmonare. 90% dintre sugari se vor infecta cu VSR până la vârsta de 2 ani. Toți sugarii sunt potențial expuși riscului de spitalizare în primul sezon VSR. 1 din 5 sugari va necesita îngrijire ambulatorie până la vârsta de 2 ani, iar 1 din 50 sugari va fi spitalizat în primul an de viață. Deși mortalitatea asociată VSR este redusă în țările cu venituri ridicate, cazuri letale pot apărea, inclusiv la sugari anterior sănătoși. La nivel global, OMS estimează că VSR este responsabil pentru mai mult de 60% din infecțiile respiratorii acute la copii și pentru mai mult de 80% dintre cazurile de infecții respiratorii acute în rândul sugarilor cu vârsta sub 1 an”, a atras atenția prof. univ. dr. Roxana Maria Nemeș, pneumolog pediatru în cadrul Institutului Național de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”.
Povara VSR în România
Datele europene din sezonul 2024/2025 arată că VSR afectează grav nou-născuții și sugarii (și România a contribuit cu date la această analiză, alături de Belgia și Spania):
- 51% dintre copiii spitalizați cu VSR au vârsta mai mică de 5 ani
- Cei mai vulnerabili sunt nou-născuții și sugarii mici: copiii din categoria de vârstă 0–2 luni reprezintă doar 10% din cazuri, dar 27% din internările la ATI
- 1 din 4 bebeluși foarte mici cu VSR poate ajunge la terapie intensivă
- Nou-născuții au un risc de 3 ori mai ridicat de a ajunge la ATI față de copiii mai mari.
„Infecția cu VSR este imprevizibilă. Un sugar care dimineața prezintă doar rinoree și tuse ușoară poate ajunge în 24–48 de ore să dezvolte detresă respiratorie severă, hipoxemie cu necesar de oxigen, bronșiolită acută severă, pneumonie asociată RSV, atelectazii pulmonare, pleurezie parapneumonică, internare în terapie intensivă pediatrică. Semnele generale ale infecției sunt dificultăți de alimentație, deshidratare, letargie, iritabilitate. Semnele de alarmă sunt: apnee, cianoză, saturație <92%, alterarea stării de conștiență. Nou-născutul și sugarul mic au căi aeriene de calibru redus, rezervă respiratorie limitată, imaturitate imunologică și capacitate scăzută de compensare în fața edemului bronșiolar, hipersecreției de mucus și descuamării epiteliale. Obiectivul medicului pediatru este să recunoască precoce copilul ce riscă să dezvolte insuficiență respiratorie, pneumonie sau necesar de terapie intensivă. În lipsa unui tratament etiologic, prevenția devine esențială”, a explicat și dr. Carmen Pavelescu, medic specialist pediatrie, asistent universitar boli infecțioase Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București.
Profesioniștii din sănătate consideră că accesul la imunizarea împotriva VSR este important pentru reducerea poverii VSR asupra sistemelor de sănătate.
„Prevenția infecției cu VSR începe încă din sarcină, prin vaccinarea viitoarei mame, și continuă în primele luni de viață prin informarea părinților, limitarea expunerii la infecții, imunizarea pasivă și recunoașterea rapidă a semnelor de alarmă respiratorie. Vaccinarea gravidelor generează anticorpi care se transmit prin placentă și protejează copilul în primele 6 luni de viață. Având în vedere vulnerabilitatea crescută a sugarilor, determinată de imaturitatea sistemului imun și a arborelui bronșic, imunizarea pasivă prin administrarea unui anticorp monoclonal cu durată lungă de acțiune (o injecție pe sezon) asigură protecția copiilor, în special a celor aflați în primul lor sezon VSR. Aceste măsuri pot reduce riscul formelor severe și al spitalizărilor”, a afirmat dr. Sandra Alexiu, președinte Asociația Medicilor de Familie București- Ilfov.
Imunizarea pasivă: reducerea spitalizărilor, a internărilor în ATI și a vizitelor în ambulatoriu
În prezent, imunizarea pasivă este disponibilă gratuit în 16 țări din Europa: Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Liechtenstein, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia.
Cel mai recent studiu multinațional EHMA (European Health Management Association), realizat pe 96 de experți din 4 țări europene (Franța, Germania, Italia și Spania) în perioada februarie – octombrie 2025, oferă prima analiză transnațională aprofundată a impactului implementării imunizării pasive la nivel de sistem de sănătate. Studiul a inclus 83% profesioniști clinici (50% pediatri, 22% neonatologi), dintre care 66% sunt “vaccinatori primari” direct implicați în administrarea profilaxiei.
Impact demonstrat asupra sistemului:
- 100% dintre respondenți au confirmat reducerea numărului de paturi ocupate în secțiile de pediatrie și ATI (unanimitate completă în toate cele 4 țări)
- 89% au raportat ameliorarea fluxului de pacienți și reducerea congestionării
- 77% au confirmat scăderea duratei de spitalizare
- 72% au raportat reducerea vizitelor ambulatorii în sezonul de iarnă• Îmbunătățire semnificativă a eficienței operaționale (scor mediu 1,46/2) și a rezultatelor clinice (scor mediu 1,77/2 – cel mai ridicat dintre toate domeniile evaluate).
Beneficii demonstrate pentru personalul medical:
- Reducerea semnificativă a suprasolicitării în tura de iarnă și a stresului ocupațional
- Îmbunătățirea bunăstării psihologice a clinicienilor (scor mediu 1,24/2) (distribuție omogenă în toate țările studiate)
- 70% dintre managerii administrativi au confirmat reducerea poverii organizaționale și a complexității logistice.
În România, imunizarea pasivă prin administrarea anticorpilor monoclonali este disponibilă gratuit doar pentru anumite categorii specifice de populație aflate la risc, cu o acoperire încă limitată. Cadrul legislativ actual necesită o actualizare comprehensivă pentru a permite extinderea accesului la soluții moderne de prevenție pentru toate categoriile care ar putea beneficia de această protecție. O solicitare de modificare și actualizare a Legii nr. 95, având ca obiectiv alinierea României la practicile europene și crearea premiselor pentru accesul la soluții moderne de prevenție, inclusiv pentru infecția cu VSR, a fost deja înregistrată, urmând a intra pe traseul legislativ.
