România a fost menționată din nou de secretarul general al NATO, Mark Rutte, drept unul dintre aliații care au sprijinit activ operațiunile militare ale Statelor Unite în conflictul cu Iranul, în contextul în care liderul Alianței încearcă să reducă tensiunile dintre NATO și președintele american Donald Trump înaintea summitului liderilor NATO programat în iulie la Ankara.
Potrivit lui Rutte, Bucureștiul a redus traficul aerian comercial pentru a permite forțelor americane să utilizeze facilități pentru avioanele-cisternă pe aeroportul din capitală, un exemplu menit să contrazică acuzațiile lui Trump privind lipsa de implicare a aliaților europeni.
„Italia — 500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia pentru a sprijini operațiunea Epic Fury… O țară precum România, București, a fost nevoită să reducă numărul zborurilor comerciale… pentru a folosi aeroportul ca bază de realimentare”, a afirmat Rutte, în emisiunea „Special Report” de la Fox News.
WATCH “Italy—500 U.S. planes took off from U.S. bases in Italy to support Epic Fury… A country like Romania, Bucharest, they had to cut down on commercial air flights… to use the airport for the tanker facility… All thanks to his leadership.” @SecGenNATO
NATO Secretary… pic.twitter.com/Ddb4MHFq7H
— Special Report (@SpecialReport) June 23, 2026
Declarațiile au fost făcute cu o zi înaintea întâlnirii cu Donald Trump la Casa Albă, o reuniune considerată importantă pentru viitorul relațiilor dintre Washington și Alianța Nord-Atlantică.
Trump, critic de lungă durată al NATO, s-a declarat nemulțumit de ceea ce consideră a fi sprijinul insuficient acordat de aliați Statelor Unite în conflictul din Orientul Mijlociu și în gestionarea consecințelor atacurilor americano-israeliene asupra Iranului. Președintele american a criticat în repetate rânduri statele membre pentru nivelul cheltuielilor de apărare și pentru dependența de capacitățile militare ale SUA.
Tensiunile au fost amplificate săptămâna trecută, când secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a criticat aliații care „profită gratuit” de protecția oferită de Washington și a anunțat o evaluare de șase luni a desfășurării trupelor americane în Europa. Analiza ar putea conduce la reducerea efectivelor militare americane de pe continent.
În paralel, administrația americană a decis să reducă o parte dintre capabilitățile militare puse la dispoziția NATO pentru situații de criză, obligând statele membre să identifice soluții pentru acoperirea eventualelor deficiențe.
În acest context, una dintre principalele misiuni ale lui Mark Rutte de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, a fost menținerea unității alianței și evitarea transformării divergențelor cu Washingtonul într-o criză de durată.
În interviul acordat postului Fox News, Rutte a apărat acțiunile administrației americane împotriva Iranului și a susținut că acestea contribuie la securitatea aliaților NATO.
„Cred că președintele face exact ceea ce este necesar, reducând capacitatea nucleară a Iranului”, a declarat șeful NATO.
„Vă puteți imagina dacă Iranul ar pune mâna pe o armă nucleară? Este un exportator de haos. Este un exportator de terorism. Ar fi devastator pentru regiune. Ar fi devastator pentru întreaga lume”, a adăugat el.
Totodată, Rutte a afirmat că înțelege „pe deplin” nemulțumirea lui Trump față de NATO, însă a insistat că numeroși aliați au oferit sprijin concret Statelor Unite.
„În ceea ce privește NATO, știu că există dezamăgire. Dar trebuie să vedem și că acestea sunt cazuri izolate. Țară după țară, aliat după aliat, și-au pus bazele la dispoziție pentru Operațiunea Epic Fury”, a declarat secretarul general al NATO.
Potrivit acestuia, aliații europeni continuă să contribuie și la securizarea Strâmtorii Hormuz.
„Vedem acum aliați europeni importanți care își poziționează mijloacele în apropierea strâmtorii pentru a putea ajuta, de exemplu, la operațiuni de deminare”, a spus Rutte.
Întâlnirea de miercuri de la Casa Albă este văzută ca o nouă încercare de a preveni deteriorarea relațiilor dintre Washington și NATO, într-un moment în care alianța se confruntă simultan cu provocările generate de războiul din Ucraina, instabilitatea din Orientul Mijlociu și dezbaterea privind viitorul prezenței militare americane în Europa.
La București, Consiliul Suprem de Apărare a Țării condus de președintele Nicușor Dan și Parlamentul au parcurs în aceeași zi, 11 martie, solicitarea Statelor Unite de dislocare temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. După analiza din CSAT, Parlamentul a aprobat scrisoarea președintelui Nicușor Dan pentru dislocarea acestor echipamente și forțe.
Aproximativ 400–500 de militari americani, împreună cu sisteme de monitorizare și comunicații satelitare, drone și aeronave de realimentare în aer, au fost dislocați temporar în România, la Baza Aeriană Câmpia Turzii și Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, în cadrul cooperării militare dintre București și Washington, în contextul tensiunilor de securitate generate de criza din Orientul Mijlociu.
