Corespondență din Bruxelles
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a susținut la reuniunea miniștrilor apărării din cadrul NATO de la Bruxelles un discurs amplu în care a cerut o transformare profundă a Alianței, a anunțat o revizuire de șase luni a prezenței militare americane în Europa și a condiționat explicit viitoarele contribuții ale SUA de nivelul cheltuielilor de apărare ale aliaților.
În centrul intervenției s-a aflat conceptul de „NATO 3.0”, definit de oficialul american ca o revenire la rolul inițial al Alianței, în care Europa își asumă responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului, iar Statele Unite își păstrează un rol de sprijin și descurajare strategică.
„De prea mult timp, NATO a fost un tigru de hârtie și o stradă cu sens unic. (…) Despre asta este vorba în angajamentele privind cheltuielile de apărare: transformarea NATO înapoi într-o alianță militară reală, axată pe puterea dură și descurajarea reală, un NATO 3.0 după modelul NATO 1.0 care a câștigat Războiul Rece, cu aliații noștri preluând efectiv conducerea în apărarea convențională a Europei – și asta a trebuit să fie NATO dintotdeauna, iar asta au așteptat întotdeauna fondatorii săi, precum președintele Eisenhower. Europa nu trebuia să fie dependentă de Statele Unite. Nu asta au dorit sau s-au așteptat Winston Churchill, Charles de Gaulle sau Konrad Adenauer. Nu, Europa trebuia să fie o putere militară aliată cu o Americă puternică”, a afirmat el, la reuniunea miniștrilor apărării, una pregătitoare a summitului NATO de la Ankara de luna viitoare.
NATO 3.0 va fi consacrat la summitul de la Ankara
Asemenea adjunctului său Elbridge Colby, Hegseth a structurat discursul într-o perspectivă istorică, vorbind despre „NATO 1.0” ca fiind perioada Războiului Rece, pe care a descris-o drept o alianță militară „dură”, concentrată exclusiv pe apărarea Europei și pe descurajarea Uniunii Sovietice. El a invocat figura președintelui Dwight D. Eisenhower, afirmând că fondatorii Alianței se așteptau ca Europa să își dezvolte propriile capacități militare și să nu devină dependentă de Statele Unite.
În această logică, Hegseth a susținut că NATO 1.0 a funcționat ca o structură centrată pe forță militară, în care „puterea nu venea din comitete sau întâlniri, ci din luptători și din capacitatea reală de apărare”. El a afirmat că această abordare s-a erodat după sfârșitul Războiului Rece, odată cu trecerea la ceea ce a numit „NATO 2.0”. În această etapă, Alianța s-ar fi orientat către operațiuni externe și teme considerate secundare față de apărarea colectivă, precum schimbările climatice sau politicile sociale, în timp ce investițiile militare europene ar fi scăzut semnificativ. Potrivit lui Hegseth, această perioadă a fost marcată de „dezindustrializare, demilitarizare și dependență”, ceea ce ar fi slăbit capacitatea Europei de a-și asuma propria securitate.
Conceptul „NATO 3.0” a fost lansat printr-un discurs strategic dur al subsecretarului pentru politică al Departamentului de Război al SUA, Elbridge Colby, susținut în luna februarie la reuniunea miniștrilor apărării din NATO și în care a prezentat o viziune clară de restructurare a Alianței, împărțind evoluția acesteia în trei etape: „NATO 1.0”, „NATO 2.0” și ceea ce el a numit „NATO 3.0”.
Primul document oficial care a recunoscut importanța acestui concept a fost declarația finală a summitului București 9, găzduit de președintele Nicușor Dan. La reuniunea de la București, liderii flancului estic și nordic și-au asumat construirea unui „NATO 3.0” cu o „Europă mai puternică” și cu legătura transatlantică drept coloană vertebrală a securității
Pentagonul lansează o revizuire de șase luni a poziționării forțelor americane în Europa
Pe acest fundal, secretarul american al apărării a susținut joi că este necesară trecerea la „NATO 3.0”, un model în care Europa își asumă conducerea apărării convenționale, iar Statele Unite își ajustează prezența militară în funcție de prioritățile globale și de contribuția aliaților.
În acest context, Hegseth a anunțat lansarea unei revizuiri de șase luni a poziționării forțelor americane în Europa, care va analiza inclusiv bazele militare și distribuția trupelor. Evaluarea va fi realizată împreună cu Pentagonul, Comandamentul European al SUA și în consultare cu Congresul și aliații NATO.
„Aceasta va fi o evaluare reală. Va fi concepută pentru a garanta că NATO se îndreaptă rapid și ireversibil către Europa care își asumă responsabilitatea principală pentru apărarea Europei”, a declarat Hegseth, adăugând că scopul este o „postură militară adaptată nevoilor globale ale Statelor Unite”.
Cu o zi înainte, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins sugestiile potrivit cărora Statelor Unite s-ar distanța de Alianța Nord-Atlantică după ce și-a ajustat contribuțiile la modelul de forțe al NATO, afirmând că Statele Unite rămân pe deplin angajate în apărarea colectivă și scopul este acela de a construi o Europă mai puternică în cadrul Alianței.
SUA vor ca NATO să dispună de puterea europeană necesară de a pune în aplicare Articolul 5
În discursul său, Hegseth a precizat că aceste măsuri – inclusiv readucerea efectivelor militare americane în Europa la nivelul pre-2022 – fac parte dintr-o strategie mai amplă, care include consolidarea propriei industrii de apărare a SUA și colaborarea mai strânsă cu aliații pentru a permite Europei să își asume rolul central în apărarea convențională a continentului.
Obiectivul, a subliniat Hegseth, este „readucerea NATO la rădăcinile sale ca alianță militară” și asigurarea faptului că Alianța „dispune de puterea europeană necesară pentru a descuraja în mod durabil agresiunea și, dacă este nevoie, pentru a pune în aplicare Articolul 5”.
Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic este considerat coloana vertebrală a securității euro-atlantice, a cărui activare presupune recunoașterea faptului că atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.
El a subliniat că rezultatul revizuirii va influența direct modul în care SUA își mențin accesul, bazele și drepturile de survol în Europa, precizând că aceste elemente trebuie „clar definite și garantate”.
NATO trebuie să devină o stradă cu dublu sens
Un punct central al discursului a fost condiționarea contribuțiilor americane la NATO de nivelul cheltuielilor de apărare ale celorlalți membri ai alianței. Hegseth a afirmat că sprijinul financiar al SUA va scădea în cazul în care aliații nu își respectă angajamentele.
„În viitor, contribuțiile noastre anuale la NATO vor depinde de îndeplinirea de către alte țări a obiectivelor de cheltuieli”, a spus el, insistând că Alianța trebuie să devină „o stradă cu dublu sens”.
Secretarul american a afirmat că unii aliați au început deja să răspundă presiunilor Washingtonului și să își crească bugetele de apărare, însă a criticat statele care, în opinia sa, continuă să întârzie implementarea angajamentelor asumate.
Hegseth a mai anunțat că Statele Unite și-au redus deja unele contribuții la modelul de forțe al NATO și că au ajustat desfășurarea trupelor în Europa, inclusiv prin reducerea efectivelor și relocări strategice. Aceste măsuri fac parte, potrivit lui, dintr-o recalibrare mai amplă a prezenței militare americane.
Într-un pasaj extins al discursului, oficialul american a reiterat că NATO trebuie să redevină o alianță centrată exclusiv pe apărare colectivă și descurajare militară, avertizând că deviarea de la acest obiectiv a slăbit capacitatea strategică a Occidentului.
El a mai subliniat că Statele Unite vor continua să investească masiv în apărare, menționând angajamente bugetare de ordinul trilioanelor de dolari în următorii ani, și a cerut aliaților europeni să își asume un rol proporțional.
„Este timpul ca Europa să își asume responsabilitatea principală pentru propria apărare convențională”, a concluzionat Hegseth, afirmând că schimbările propuse sunt necesare atât pentru securitatea Statelor Unite, cât și pentru viitorul pe termen lung al Alianței.
