Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ministrul Cristian Ghinea, despre stadiul discuțiilor cu Comisia Europeană privind PNRR: Săptămâna viitoare voi avea o discuție cu Margrethe Vestager și vom pune la punct calendarul privind transmiterea oficială a acestuia

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, dă asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu Executivul european.

În egală măsură, Cristian Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea săptămâna viitoare o discuție cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și în acel moment ”vom putea pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.

Planul Național de Redresare și Reziliență este în lucru, în plin proces de consultări cu Comisia Europeană. Nu este un document final, acum, cel pe care realizăm consultările și nu este trimis oficial la Bruxelles. De aceea, toate modificările și observațiile pe care le primim în această perioadă sunt parte a procesului normal de completare și negociere. Lucrăm, împreună cu echipa din Minister și cu cele din ministerele de linie, pe componentele extinse care însumează peste 1.000 de pagini, este o muncă extrem de complexă și mulțumesc pentru efort tuturor celor implicați”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Acesta a oferit detalii legate de discuțiile dintre țara noastră și reprezentanții Comisiei Europene privind unele componente incluse de România în Planul Național de Redresare și Reziliență.

”Legat de detaliile privind unele componente: pe componenta de transport, noi propunem cea mai mare alocare dintre toate statele membre, pe domeniul rutier. Credem că avem obligația de a oferi românilor rețeaua de autostrăzi. Totuși, nu este o solicitare simplă pentru Comisia Europeană, de aceea au loc mai multe discuții pe acest subiect. Pe componenta de irigații, discuțiile tehnice se referă la modul de îndeplinire a obligațiilor de mediu în cadrul viitoarelor investiții. Este o analiză pe care o facem în paralel cu Comisia și unele abordări sunt diferite, dar acesta e rolul discuțiilor tehnice, de a clarifica detalii. România este în grafic și procesul este în linie cu tot ceea ce se întâmplă pe acest mecanism, la nivel european. Totodată, oficial, vor mai urma două luni de analiză a Comisiei Europene pe documentele trimise de statele membre. Abia atunci vorbim de o evaluare a Planului României. ”, a subliniat Cristian Ghinea, făcând trimitere la faptul că o singură țară, Portugalia, a trimis componentele extinse în mod oficial, câteva țări anunțând până în prezent că vor transmite planul național de reziliență după 30 aprilie.

În încheiere, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a făcut apel la ”partenerii din opoziție să nu mai caute puncte ieftine electorale cu dezinformări pe acest subiect”, arătându-și disponibilitatea de a ”dialoga și informa, factual”.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

În acest context, ministrul Cristian Ghinea a avut la discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Acestea au demarat la 12 aprilie cu întâlniri pe care oficialul român le-a avut cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Întrevederile mai sus menționate au fost completate de cea cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, ca urmare a mandatului pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene l-a primit din partea Guvernului în urma adoptării unui memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

FONDURI EUROPENE

Fonduri europene: MIPE a semnat contracte de finanțare de 1,1 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii spitalicești din România

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene continuă semnarea de contracte de finanțare în cadrul Axelor 9 și 10 din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020), pentru modernizarea infrastructurii spitalicești din România. Ultimele 5 contracte au fost semnate pentru finanțarea spitalelor din  județele Suceava, Dolj, Vâlcea și Hunedoara.

„Domeniul sănătății publice, obiectiv de interes social major, este prioritar pentru investițiile din fonduri nerambursabile. Așa cum au arătat-o incidentele regretabile din anii trecuți, culminat cu răspândirea SARS-CoV-2, fie că este pandemie sau nu, infrastructura de sănătate a României și cadrul de furnizare a serviciilor trebuie să fie adaptate la tehnologiile moderne pentru a satisface nevoile medicale ale populației. În acest sens, pot spune că este o perioadă prolifică, în care semnăm numeroase contracte pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii instalațiilor electrice, de fluide medicale și de ventilare și tratare a aerului, precum și instalarea de sisteme de detectare, semnalizare și alarmare incendii. Trebuie menționat că separat de aceste fonduri alocate din perioada de programare 2014-2020, dispunem de fonduri importante pentru domeniul medical atât în Programul Operațional Sănătate, cât și în Planul Național de Redresare și Reziliență”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Axele Prioritare 9 și 10 din cadrul POIM au ca obiectiv Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 și finanțează în principal achiziția de consumabile și echipamente de protecție și dispozitive medicale. Beneficiarii acestui tip de proiecte sunt unități spitalicești, instituții publice de învățământ preuniversitar și superior, instituții cu competențe în domeniul protecției sociale și unități administrativ-teritoriale.

„Chiar dacă greul pandemiei a trecut, am continuat zilele acestea să semnăm contracte de finanțare pentru a răspunde nevoii de creștere a siguranței pacienților din unitățile spitalicești publice. MIPE a semnat 380 de contracte, în valoare totală de peste 1,1 miliarde de euro, pentru a asigura finanțarea proiectelor depuse. Finanțarea este asigurată prin POIM 2014-2020 în cadrul axelor prioritare AP 9, din FEDR și AP 10, din REACT-EU, iar termenul limită de eligibilitate a cheltuielilor pentru ambele apeluri (apelul 819 și 935) este 31.12.2023”, a declarat Carmen Moraru, secretar de stat.

Până în prezent, au fost semnate 380 contracte cu o finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene de 5.497 miliarde de lei, aproximativ 1,1 miliarde euro, după cum urmează:

 Axa Prioritară 9 – Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19

În cadrul acestei axe, cu un buget de peste 228 milioane de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate și 131 milioane de euro pentru regiuni dezvoltate. Ulterior, bugetul a fost suplimentat cu 173 milioane euro, astfel încât proiectele care îndeplinesc criteriile de evaluare și selecție să poată fi contractate până la data de 15 octombrie 2022 și implementate până la sfârșitul anului 2023.

Au fost încheiate până la acest moment 226 de contracte de finanțare, având o contribuție a Uniunii Europene de 3.540.059.446 lei, contracte care cuprind următoarele tipuri de acțiuni eligibile:

Dotarea unităților sanitare publice / unităților publice de intervenție integrată cu:

  • echipamente medicale: ventilatoare / monitoare medicale / injectomate / infuzomate / paturi suplimentare și altă infrastructură de terapie intensivă suplimentară față de cea existentă în unitățile sanitare, recoltoare / teste extracție și diagnostic SARS-Cov-2 / substanțe necesare pentru decontaminare / biocide;
  • echipamente de protecție: combinezon, inclusiv cu glugă şi protecţie încălţăminte, vizieră de protecţie, mănuşi de unică folosință, măști de protecție, izolete cu presiune negativă pentru transportul pe targă;

Crearea unor capabilități medicale mobile / formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19 / spitale modulare rol 1, 2 și 3 / containere de logistică medicală;

Dotarea centrelor sociale rezidențiale publice pentru categorii vulnerabile (persoane vârstnice/ persoane cu dizabilități / copii, etc), a unităților / instituțiilor de învățământ de stat cu echipamente de protecție.

Axa Prioritară 10 – Protejarea sănătății populației în contextul crizei sanitare cauzate de COVID-19, creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie

În cadrul acestei axe, cu un buget de peste 700 milioane de euro din REACT-EU, a fost continuată finanțarea spitalelor publice și centrelor rezidențiale cu echipamente medicale și echipamente de protecție (tip A și C), fiind încheiate 75 contracte de finanțare, având contribuția Uniunii Europene de 1.337.855.406 lei.

De asemenea, prin Axa Prioritară 10 au fost finanțate acțiuni care vizează creșterea siguranței pacienților în structuri spitalicești publice care utilizează fluide medicale, fiind contractate 81 de proiecte pentru care contribuția Uniunii Europene a fost de 619.315.589 lei, acțiunile eligibile constând în:

  •  achiziția și montajul sistemelor de detectare, semnalizare, alarmare incendii cu acoperire totală și de detectare semnalizare și alarmare în cazul depășirii concentrației maxime admise de oxigen în atmosferă, inclusiv realizarea schemei/proiectului de execuție și montaj;
  •  evaluarea deficiențelor infrastructurii existente prin expertize tehnice și, după caz, studii, audituri, analize de specialitate în raport cu specificul acțiunii finanțabile, precum și pregătirea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții / proiectare de specialitate etc., după caz;
  •  achiziții, montaj, lucrări de intervenție la infrastructura electrică, de ventilare și tratare a aerului, precum și la infrastructura de fluide medicale.

Alți 6,33 miliarde de euro, pregătiți pentru investiții până în 2027

Separat de bugetul alocat prin POIM 2014-2020, prin PNRR și Politica de Coeziune, România dispune de fonduri importante pentru a asigura accesul românilor la servicii preventive, de urgență, curative și reabilitare de calitate.

Până în 2027 vor fi realizate investiții pentru îmbunătățirea eficacității serviciilor medicale de urgență, creșterea accesului la servicii de asistență medicală, îmbunătățirea accesibilității și eficacității serviciilor de reabilitare/recuperare serviciilor de îngrijire paliativă, serviciilor de îngrijire pe termen lung, creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii.

În acest sens, din Planul Național de Redresare și Reziliență dispunem de 2,45 miliarde de euro pentru sănătate, în vreme ce Programul Operațional Sănătate din Politica de Coeziune 2021-2027 are o alocare totală de 3,88 miliarde de euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Premierul Nicolae Ciucă: Avizul pozitiv pentru prima cerere de plată din PNRR, rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental. Pregătim transmiterea celei de-a doua cereri de plată

Published

on

© Guvernul României

Decizia Comisiei Europene de a da aviz pozitiv primei cereri de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Rezilientă confirmă disponibilizarea a 2,6 miliarde de euro pentru economia românească şi reprezintă rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental pentru îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate pentru ultimul trimestru al anului trecut, a fost mesajul transmis de premierul Nicolae Ciucă.

” Valorificăm resursele de care România beneficiază prin PNRR și pregătim pentru această toamnă transmiterea celei de a doua cereri de plată, fundamentată pe realizarea a ceea ce ne-am asumat că facem în primele două trimestre ale acestui an, mai exact îndeplinirea a 51 de noi jaloane/ținte”, a mai spus prim-ministrul.

Acesta a dat asigurări că Guvernul monitorizează ”cu atenție tot ce ne-am asumat la nivel guvernamental prin acest mecanism european de finanțare pentru ca România să beneficieze de aproape 30 de miliarde de euro”.

”Am semnat deja contracte de finanțare pentru construcția de creșe, renovarea unor obiective sociale importante sau construcția altora noi, performante energetic, pentru realizarea de locuințe destinate tinerilor specialiști din sănătate și învățământ, pentru mobilitate urbană verde și dezvoltarea durabilă a localităților. Autostrada Moldova, proiect așteptat de mulți ani, are perspective certe de finanțare din PNRR după ce contractul a fost, de asemenea, semnat”, a detaliat Ciucă.

Premierul și-a exprimat convingerea că ”împreună cu resursele alocate prin Politica de Coeziune și prin exercițiile bugetare multianule, fondurile alocate României de Uniunea Europeană reprezintă o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti”.

Comisia Europeană a aprobat joi o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României în valoare de 2,6 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Citiți și:
Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul.

Comisia urmează să țină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, plata în favoarea României ar urma să fie efectuată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bilanțul fondurilor europene: În acest an, MIPE a solicitat Comisiei Europene spre rambursare 3,8 miliarde de euro

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat Comisiei Europene în acest an spre decontare 3,8 miliarde de euro, dintre care 3 miliarde de euro au fost solicitate doar în ultimele cinci luni, relevă instituția într-un bilanț al fondurilor europene remis CaleaEuropeană.ro.

În această perioadă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își concentrează resursele pentru a valorifica potențialul generat de finanțările disponibile pentru perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, respectiv cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

În ceea ce privește perioada 2014-2020, principalul obiectiv strategic la nivel instituțional este evitarea riscului de dezangajare a sumelor aferente programelor operaționale, sprijinind accelerarea ritmului de implementare a proiectelor, pentru a maximiza numărul investițiilor atinse până la finalul exercițiului financiar.

”În luna aprilie am început o aventură nouă în cadrul MIPE, iar unul dintre pilonii strategiei mele a fost să canalizăm resursele de care dispunem pentru 2014-2020 către investiții inteligente care să însemne îmbunătățirea impactului utilizării banilor europeni, pentru ca efectele generate să fie de durată. Prin măsuri precum implementarea voucherelor sociale, măsura de ajustare a prețurilor pentru deblocarea șantierelor, pachetul de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri și pachetul de 500 de milioane de euro pentru eficiența energetică a autorităților locale, facem pași importanți în acest sens. Iar acestea sunt doar câteva dintre măsuri. În final, previziunile noastre arată că, pentru toate Autoritățile de Management, acoperim necesarul de declarații de cheltuieli de transmis Comisiei Europene în acest an, în vederea evitării dezangajării”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene monitorizează permanent stadiul absorbției PO 2014-2020, prin ședințe organizate lunar cu Autoritățile de Management, în cadrul cărora sunt analizate stadiul implementării, progresul înregistrat în vederea maximizării gradului de absorbție, precum și estimările privind realizarea țintelor lunare asumate privind declarațiile de cheltuieli transmise spre certificare.

În acest moment, pentru perioada 2014-2020, sumele totale primite de România de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din Fondurile Structurale și de Investiții – FESI (Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Asistență Tehnică, Programul Operațional Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime) și din Fondul de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane – FEAD (Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), se situează la aproximativ 23,5 miliarde euro, din cele 35,7 miliarde euro, alocarea aferentă acestor programe.

3 miliarde euro, solicitați spre decontare în ultimele 5 luni

Sumele solicitate Comisiei Europene pentru programele finanțate din Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman) și din FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate) sunt de aprox. 15,6 miliarde euro, din alocarea UE aferentă (24,6 miliarde euro).

Din aceste sume, începând cu luna aprilie 2022, România a trimis solicitări de rambursare de 3 miliarde euro, din totalul de 3,8 miliarde solicitați în 2022.

Pentru luna iulie a acestui an, autorităţile de management au transmis Autorităţii de Certificare şi Plată, din cadrul Ministerului Finanţelor, declarații lunare de cheltuieli în valoare totală de aprox. 470 milioane euro.

Ulterior, s-au transmis declarații de cheltuieli în valoare de 443 milioane euro, iar la nivelul autorităţilor de management sunt în pregătire declarații de cheltuieli de aprox. 114 milioane de euro, ce se vor transmite în perioada următoare, în conformitate cu estimările realizate.

Peste 1.000 de contracte de finanțare semnate în ultimele 5 luni

În ceea ce privește stadiul implementării programelor operaționale finanțate în cadrul Politicii de Coeziune și din FEAD, autoritățile de management au semnat 14.109 contracte de finanțare  cu beneficiarii (MIPE– 5.575 contracte; MDLPA – 8.534 contracte), cu o valoare totală de aprox. 46,7 miliarde euro (MIPE – 32,1 miliarde euro; MDLPA – 14,6 miliarde euro).

Începând cu luna aprilie 2022, referitor la numărul total al contractelor semnate cu beneficiarii, a fost înregistrat un progres de 1.070 contracte de finanțare, în valoare totală de aprox. 2,4 miliarde euro (586 contracte de finanțare în valoare de 2 miliarde euro semnate în cadrul programelor operaționale gestionate de MIPE).

Începând cu luna aprilie 2022, progresul înregistrat privind plățile totale efectuate către beneficiari este de aprox. 2,6 miliarde euro (1,7 miliarde euro în cadrul programelor operaționale gestionate de MIPE).

Cereri de rambursare de 377 milioane de euro în ultima săptămână

La 9 septembrie 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate, a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare 231,86 milioane euro.

Până în prezent, pentru proiectele derulate prin acest program operațional, Comisia Europeană a rambursat României 765,23 milioane euro, din totalul de 1,23 miliarde euro transmise spre decontare.

Tot la 9 septembrie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare de 146,05 milioane de euro.

În 2022, AM POIM a mai transmis declarații de cheltuieli în valoare totală de 1,45 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

G748 mins ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO1 hour ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO1 hour ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.2 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi5 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

NATO1 hour ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending