Ministrul german al economiei, Robert Habeck, și-a exprimat opoziția față de interzicerea importurilor de energie din Rusia, deoarece acestea sunt necesare pentru a menține ”pacea socială” în Germania, ţară care va suferi repercusiuni semnificative în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei, relatează agenţiile EFE şi AFP, citate de Agerpres.
”Aspiraţia noastră este să reducem dependenţa (faţă de Rusia) cât mai repede posibil prin renunţarea la energiile fosile şi câştigarea suveranităţii energetice, dar ce s-a făcut în ultimii ani, crescând dependenţa, nu se poate schimba în câteva zile sau luni”, a explicat ministrul membru al partidului Verzilor.
Este aşadar necesar ”să menţinem deschisă opţiunea” de a importa energie din Rusia, pentru ca preţurile să nu crească şi mai mult şi pentru că trebuie ”să asigurăm stabilitatea socială în Germania”, a argumentat acesta.
În acest context, Habeck a adus în discuție posibile soluții diversificarea surselor de import și construirea de noi terminale pentru gazele naturale lichefiate (GNL) și construirea de rezerve strategice de gaze și cărbune pentru iarna următoare.
De altfel, la începutul lunii februarie, Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz, anunța că ”planul guvernului este de a dezvolta terminale GNL în Germania”.
Terminalele GNL permit importul de gaz natural pe cale maritimă, însă Germania nu dispune deocamdată de niciun echipament de acest tip şi primeşte toate livrările de gaze prin gazoducte, majoritatea provenind din Rusia.
Astfel de terminale ar permite Berlinului să-şi diversifice furnizorii, majorând comenzile din SUA, Qatar sau Canada.
Robert Habeck a amintit într-o declaraţie acordată presei la Berlin că Germania importă din Rusia 55% din necesarul de gaz natural, 50% din cel de cărbune şi 35% din consumul său de petrol.
De cealaltă parte, gazele reprezintă 24% din mixul energetic al UE, care importă 90% din gazele utilizate. 40% din aceste importuri sunt furnizate de compania rusă Gazprom, o situaţie care a pus în alertă autorităţile comunitare, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia.
Astfel, Uniunea Europeană a demarat deja discuții în vederea diversificării ”surselor de aprovizionare cu gaze”, cele mai recente exemple în acest sens fiind cele purtate cu Statele Unite, Japonia sau Norvegia.
”Investițiile noastre de astăzi ne vor face mai independenți mâine. Mă gândesc, în primul rând, la securitatea noastră energetică. Pur și simplu nu ne putem baza atât de mult pe un furnizor care ne amenință în mod explicit. Acesta este motivul pentru care am ajuns la alți furnizori globali. Iar aceștia au răspuns. Norvegia face un pas înainte. În ianuarie, am avut o aprovizionare record de gaz natural lichefiat. Construim noi terminale de gaz natural lichefiat și lucrăm la interconectări”, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în intervenția sa în Parlamentul European, reunit marți în sesiune plenară pentru a discuta despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
De altfel, mesajul său a oferit un răspuns anticipativ solicitărilor înainte de eurodeputați în rezoluția adoptată în urma dezbaterilor, prin care au cerut executivului european și statelor membre ” să creeze un mecanism de coordonare și să utilizeze toate capacitățile posibile de stocare a gazelor pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu gaze a UE.”
Conform Reuters, citat de Agerpres, preţul gazelor în Europa a crescut miercuri, iar la Bursa de la Amsterdam cotaţiile la gaze naturale au atins un nivel record din cauza temerilor că sancţiunile impuse Rusiei de UE ar putea atinge livrările de gaze, unele nave care transportau gaze naturale lichefiate ruseşti schimbându-şi direcţia.
