Parlamentul European va condamna în ”cei mai fermi termeni posibili agresiunea și invazia militare ilegale, neprovocate și nejustificate ale Rusiei împotriva Ucrainei, precum și implicarea Belarusului în această agresiune”, arată proiectul de rezoluție consultat de CaleaEuropeană.ro, ce urmează să fie adoptat în urma unei sesiuni plenare extraordinare organizate în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, la care vor participa și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel, respectiv Ursula von der Leyen, dar și liderul ucrainean, Volodimir Zelenski.
”Agresiunea și invazia militare constituie o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a Cartei ONU, și invită Federația Rusă să revină la îndeplinirea responsabilităților unui membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității și la respectarea angajamentelor asumate în temeiul Actului final de la Helsinki, al Cartei de la Paris pentru o nouă Europă și al Memorandumului de la Budapesta”, vor sublinia eurodeputații în documentul mai sus amintit, aceștia considerând că ”invazia Rusiei în Ucraina constituie un atac nu numai împotriva unei țări suverane, dar și împotriva principiilor și mecanismului de cooperare și securitate în Europa și a ordinii internaționale bazate pe norme, așa cum este definită în Carta ONU”.
Proiectul de rezoluție listează o serie a consecințelor și măsurilor necesare în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, de la nevoia adoptării unor sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei, la extinderea acestora la Belarus.
Parlamentul European urmează să respingă ”retorica rusă care face aluzie la posibila recurgere la arme de distrugere în masă”
Conform documentului, eurodeputații resping ”categoric retorica rusă care face aluzie la posibila recurgere la arme de distrugere în masă, în contextul unei arhitecturi mondiale deja deteriorate și erodate de neproliferare, dezarmare și control al armamentelor” și reamintesc Rusiei ”obligațiile sale internaționale și avertizează cu privire la pericolele unei escaladări nucleare a conflictului”
În egală măsură, ”își exprimă îngrijorarea cu privire la ridicarea de către Rusia a nivelului de alertă privind arsenalul său nuclear” și că ”orice provocare la frontiera oricărui stat membru al UE sau orice atac asupra navelor din bazinul Mării Negre poate duce la o și mai mare escaladare a conflictului”.
Sancțiuni suplimentare aspre împotriva Rusiei și extinderea acestora la Belarus
Parlamentul European urmează să salute ”adoptarea rapidă de către Consiliu a unor sancțiuni cu scopul de a convinge Rusia să înceteze atacurile împotriva Ucrainei” și insistă, în contextul celor mai recente atacuri, ”inclusiv împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, că trebuie adoptate sancțiuni suplimentare aspre”.
De asemenea, europarlamentarii vor sublinia că domeniul de aplicare a acestora trebuie extins astfel încât acestea să vizeze ”slăbirea strategică a economiei și a bazei industriale ruse, în special a complexului militar-industrial și, prin urmare, a capacității Rusiei de a amenința securitatea internațională în viitor”. Ei vor solicita, de asemenea, ”extinderea sancțiunilor la Belarus, având în vedere sprijinul direct acordat de această țară Rusiei pentru invazia Ucrainei”.
Legislativul european va merge mai departe și va cere interzicerea Rusiei și Belarusului din ”sistemul SWIFT”, acțiune care trebuie coroborată, în viziunea lor, cu ”aplicarea unor sancțiuni secundare băncilor care utilizează alte mijloace în locul sistemului SWIFT pentru tranzacții conexe sau a unor sancțiuni similare celor aplicate băncilor ruse sau sistemului bancar rus”.
Aceste măsuri, va puncta Parlamentul European, trebuie ”să fie în continuare strâns coordonate cu aliații transatlantici și cu partenerii internaționali care au aceeași viziune, pentru a le crește la maximum eficacitatea”.
Reducerea dependenței energetice de Rusia prin crearea unui mecanism de coordonare între statele membre
Eurodeputații vor reitera ”apelurile anterioare de a reduce în mod semnificativ dependența energetică, în special de gazele, petrolul și cărbunele din Rusia, printre altele prin diversificarea surselor de energie, inclusiv prin extinderea terminalelor de gaz natural lichefiat și a căilor de aprovizionare, separarea stocării gazelor și creșterea eficienței energetice și a ritmului tranziției către o energie ecologică”.
Mai mult, aceștia vor invita ”Comisia și statele membre să creeze un mecanism de coordonare și să utilizeze toate capacitățile posibile de stocare a gazelor pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu gaze a UE”.
Statele membre, Comisia și Banca Centrală Europeană trebuie ”să monitorizeze cu atenție impactul produs de atacul Rusiei asupra stabilității financiare și a stabilității prețurilor, în special în ceea ce privește produsele energetice, și să aibă în vedere măsuri corespunzătoare pentru a atenua eventualele efecte economice și sociale negative; invită statele membre să înceteze orice colaborare cu Rusia în domeniul nuclear, în special cooperarea cu Rosatom și filialele sale, inclusiv cooperarea cu Rusia în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, și anularea sau retragerea autorizațiilor de funcționare pentru toate filialele Rosatom”, va mai sublinia Parlamentul European.
Statele membre trebuie să acorde în continuare asistență umanitară de urgență Ucrainei
Instituția legislativă europeană va îndemna Comisia Europeană și statele membre ”să acorde în continuare asistență umanitară de urgență Ucrainei, în cooperare cu agențiile umanitare ale ONU și cu alte organizații internaționale partenere”, făcând apel la Rusia ”să acorde acces neîngrădit și în condiții de siguranță agențiilor umanitare ale ONU, inclusiv în zonele din estul Ucrainei care nu sunt controlate temporar de guvern”.
Majorarea contribuțiilor pentru consolidarea capacității de apărare a Ucrainei
Parlamentul European consideră că trebuie majorate contribuțiile pentru consolidarea capacității de apărare a Ucrainei și ”sprijină ferm mobilizarea Instrumentului european pentru pace și furnizarea de echipamente militare de către statele membre”.
Eurodeputații vor solicita ”implementarea imediată și integrală a măsurilor de asistență pentru Ucraina adoptate la 2 decembrie 2021 în cadrul Instrumentului european pentru pace, printre care se află finanțarea unor unități medicale militare, inclusiv a unor spitale de campanie și a unor unități de inginerie, mobilitate și logistică, precum și finanțarea unui sprijin pentru securitatea cibernetică”.
Într-un apel la statele membre, aceștia vor cere ”să accelereze furnizarea de armament de apărare Ucrainei ca răspuns la o serie de nevoi clar identificate și în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea individuală și colectivă, să intensifice cooperarea cu Ucraina în materie de informații privind agresiunea în curs și să partajeze imagini obținute prin satelit prin intermediul SatCen și al altor sisteme prin satelit”.
Parlamentul European va cere instituie un mecanism de solidaritate pentru transferul refugiaților din Ucraina
Eurodeputații vor îndemna ”Consiliul să împartă în mod egal între statele membre responsabilitatea pentru primirea refugiaților care sosesc la frontierele externe ale UE” și ”invită Comisia să instituie un mecanism de solidaritate pentru transferul refugiaților din Ucraina, care au sosit în Polonia, Ungaria, România și Slovacia, către alte state membre” și urmează să solicite ”încetarea în întreaga Uniune a operațiunilor de returnare în Ucraina”.
De asemenea, aceștia vor îndemna țările membre UE ”să prelungească vizele studenților ucraineni și ale altor ucraineni care dețin vize”.
În egală măsură, Parlamentul European ”va saluta inițiativa guvernelor Poloniei, Ungariei, României, Bulgariei, Slovaciei și Moldovei de a menține frontierele lor deschise și de a asigura mijloace de evacuare, adăpost, asistență de urgență, asistență medicală și azil pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina și de posibile persecuții, inclusiv pentru cetățenii ucraineni și pentru cetățenii altor state”.