Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Proiect de rezoluție: Parlamentul European condamnă în ”cei mai fermi termeni posibili invazia militară a Rusiei împotriva Ucrainei” și cere sancțiuni suplimentare aspre, inclusiv extinderea lor la Belarus

Published

on

© Roberta Metsola/ Twitter

Parlamentul European va condamna în ”cei mai fermi termeni posibili agresiunea și invazia militare ilegale, neprovocate și nejustificate ale Rusiei împotriva Ucrainei, precum și implicarea Belarusului în această agresiune”, arată proiectul de rezoluție consultat de CaleaEuropeană.ro, ce urmează să fie adoptat în urma unei sesiuni plenare extraordinare organizate în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, la care vor participa și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel, respectiv Ursula von der Leyen, dar și liderul ucrainean, Volodimir Zelenski.

”Agresiunea și invazia militare constituie o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a Cartei ONU, și invită Federația Rusă să revină la îndeplinirea responsabilităților unui membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității și la respectarea angajamentelor asumate în temeiul Actului final de la Helsinki, al Cartei de la Paris pentru o nouă Europă și al Memorandumului de la Budapesta”, vor sublinia eurodeputații în documentul mai sus amintit, aceștia considerând că ”invazia Rusiei în Ucraina constituie un atac nu numai împotriva unei țări suverane, dar și împotriva principiilor și mecanismului de cooperare și securitate în Europa și a ordinii internaționale bazate pe norme, așa cum este definită în Carta ONU”.

Proiectul de rezoluție listează o serie a consecințelor și măsurilor necesare în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, de la nevoia adoptării unor sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei, la extinderea acestora la Belarus.

Parlamentul European urmează să respingă ”retorica rusă care face aluzie la posibila recurgere la arme de distrugere în masă”

Conform documentului, eurodeputații resping ”categoric retorica rusă care face aluzie la posibila recurgere la arme de distrugere în masă, în contextul unei arhitecturi mondiale deja deteriorate și erodate de neproliferare, dezarmare și control al armamentelor” și reamintesc Rusiei ”obligațiile sale internaționale și avertizează cu privire la pericolele unei escaladări nucleare a conflictului”

În egală măsură, ”își exprimă îngrijorarea cu privire la ridicarea de către Rusia a nivelului de alertă privind arsenalul său nuclear” și că ”orice provocare la frontiera oricărui stat membru al UE sau orice atac asupra navelor din bazinul Mării Negre poate duce la o și mai mare escaladare a conflictului”. 

Sancțiuni suplimentare aspre împotriva Rusiei și extinderea acestora la Belarus 

Parlamentul European urmează să salute ”adoptarea rapidă de către Consiliu a unor sancțiuni cu scopul de a convinge Rusia să înceteze atacurile împotriva Ucrainei” și  insistă, în contextul celor mai recente atacuri, ”inclusiv împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, că trebuie adoptate sancțiuni suplimentare aspre”.

De asemenea, europarlamentarii vor sublinia că domeniul de aplicare a acestora trebuie extins astfel încât acestea să vizeze ”slăbirea strategică a economiei și a bazei industriale ruse, în special a complexului militar-industrial și, prin urmare, a capacității Rusiei de a amenința securitatea internațională în viitor”.  Ei vor solicita, de asemenea, ”extinderea sancțiunilor la Belarus, având în vedere sprijinul direct acordat de această țară Rusiei pentru invazia Ucrainei”.

Legislativul european va merge mai departe și va cere interzicerea Rusiei și Belarusului din ”sistemul SWIFT”, acțiune care trebuie coroborată, în viziunea lor, cu ”aplicarea unor sancțiuni secundare băncilor care utilizează alte mijloace în locul sistemului SWIFT pentru tranzacții conexe sau a unor sancțiuni similare celor aplicate băncilor ruse sau sistemului bancar rus”.

Aceste măsuri, va puncta Parlamentul European, trebuie ”să fie în continuare strâns coordonate cu aliații transatlantici și cu partenerii internaționali care au aceeași viziune, pentru a le crește la maximum eficacitatea”. 

Reducerea dependenței energetice de Rusia prin crearea unui mecanism de coordonare între statele membre

Eurodeputații vor reitera ”apelurile anterioare de a reduce în mod semnificativ dependența energetică, în special de gazele, petrolul și cărbunele din Rusia, printre altele prin diversificarea surselor de energie, inclusiv prin extinderea terminalelor de gaz natural lichefiat și a căilor de aprovizionare, separarea stocării gazelor și creșterea eficienței energetice și a ritmului tranziției către o energie ecologică”. 

Mai mult, aceștia  vor invita ”Comisia și statele membre să creeze un mecanism de coordonare și să utilizeze toate capacitățile posibile de stocare a gazelor pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu gaze a UE”. 

Statele membre, Comisia și Banca Centrală Europeană trebuie  ”să monitorizeze cu atenție impactul produs de atacul Rusiei asupra stabilității financiare și a stabilității prețurilor, în special în ceea ce privește produsele energetice, și să aibă în vedere măsuri corespunzătoare pentru a atenua eventualele efecte economice și sociale negative; invită statele membre să înceteze orice colaborare cu Rusia în domeniul nuclear, în special cooperarea cu Rosatom și filialele sale, inclusiv cooperarea cu Rusia în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, și anularea sau retragerea autorizațiilor de funcționare pentru toate filialele Rosatom”, va mai sublinia Parlamentul European. 

Statele membre trebuie să acorde în continuare asistență umanitară de urgență Ucrainei

Instituția legislativă europeană va îndemna Comisia Europeană și statele membre ”să acorde în continuare asistență umanitară de urgență Ucrainei, în cooperare cu agențiile umanitare ale ONU și cu alte organizații internaționale partenere”, făcând apel la Rusia ”să acorde acces neîngrădit și în condiții de siguranță agențiilor umanitare ale ONU, inclusiv în zonele din estul Ucrainei care nu sunt controlate temporar de guvern”.

Majorarea contribuțiilor pentru consolidarea capacității de apărare a Ucrainei

Parlamentul European consideră că trebuie majorate contribuțiile pentru consolidarea capacității de apărare a Ucrainei și ”sprijină ferm mobilizarea Instrumentului european pentru pace și furnizarea de echipamente militare de către statele membre”.

Eurodeputații  vor solicita ”implementarea imediată și integrală a măsurilor de asistență pentru Ucraina adoptate la 2 decembrie 2021 în cadrul Instrumentului european pentru pace, printre care se află finanțarea unor unități medicale militare, inclusiv a unor spitale de campanie și a unor unități de inginerie, mobilitate și logistică, precum și finanțarea unui sprijin pentru securitatea cibernetică”. 

Într-un apel la statele membre, aceștia vor cere ”să accelereze furnizarea de armament de apărare Ucrainei ca răspuns la o serie de nevoi clar identificate și în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea individuală și colectivă, să intensifice cooperarea cu Ucraina în materie de informații privind agresiunea în curs și să partajeze imagini obținute prin satelit prin intermediul SatCen și al altor sisteme prin satelit”.

Parlamentul European va cere instituie un mecanism de solidaritate pentru transferul refugiaților din Ucraina 

Eurodeputații vor îndemna ”Consiliul să împartă în mod egal între statele membre responsabilitatea pentru primirea refugiaților care sosesc la frontierele externe ale UE” și ”invită Comisia să instituie un mecanism de solidaritate pentru transferul refugiaților din Ucraina, care au sosit în Polonia, Ungaria, România și Slovacia, către alte state membre” și urmează să solicite ”încetarea în întreaga Uniune a operațiunilor de returnare în Ucraina”.

De asemenea, aceștia vor îndemna țările membre UE ”să prelungească vizele studenților ucraineni și ale altor ucraineni care dețin vize”.

În egală măsură, Parlamentul European ”va saluta inițiativa guvernelor Poloniei, Ungariei, României, Bulgariei, Slovaciei și Moldovei de a menține frontierele lor deschise și de a asigura mijloace de evacuare, adăpost, asistență de urgență, asistență medicală și azil pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina și de posibile persecuții, inclusiv pentru cetățenii ucraineni și pentru cetățenii altor state”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat încrederea că, ”împreună, putem reafirma ce înseamnă să fii european astăzi”, o idee care ”s-a născut în urmă cu 25 de secole, în Grecia”.

Oficialul european a avut un mesaj video în cadrul simpozionului internaţional ”The Idea of Europe” organizat de Universitatea Vytautas Magnus din Kaunas, la care a participat și președintele Klaus Iohannis, alături de omologii din Lituania, Letonia și Polonia, Gitanas Nauseda, Egils Levits, respectiv Andrzej Duda.

”Pentru grecii antici, Europa nu reprezenta doar un termen geografic. Însemna libertate, democrație și putere în mâinile unor cetățeni liberi. Absența autocrației. Astăzi, ideea de Europa s-a întors la origini. Iar <<aderarea la Europa>> a devenit sinonimă cu revendicarea suveranității țării tale împotriva opresiunii străine. Da, Rusia încearcă să ne ducă înapoi în timp. Dar cei care au luptat pentru a fi liberi nu vor accepta robia unui trecut hidos. UE și statele noastre membre au sprijinit deja Ucraina cu aproape 20 de miliarde de euro, iar acest lucru nu include asistența noastră militară”, a amintit von der Leyen în intervenția sa.

Aceasta a dat asigurări că UE va continua să fie alături de Ucraina, pentru că ”ucrainenii luptă pentru speranța într-un viitor mai bun – un viitor european”.

Așa de face că, recent, Parlamentul European au aprobat împrumutul de 18 miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina în fața războiului declanșat de Rusia cu 507 voturi pentru, 38 împotrivă și 26 de abțineri.

Fondurile vor merge către sprijinirea serviciilor publice esențiale – cum ar fi funcționarea spitalelor, a școlilor și furnizarea de locuințe pentru persoanele relocate -, către stabilitatea macroeconomică și spre refacerea infrastructurii critice distruse de Rusia, potrivit propunerii Comisiei.

Alimentat de UE de pe piețele financiare, împrumutul va fi plătit în tranșe trimestriale, cu o continuitate și o previzibilitate care sunt esențiale pentru a menține Ucraina pe linia de plutire în mijlocul războiului.

Împrumutul vine și cu condiții pe care Kievul trebuie să le îndeplinească: reforme care să consolideze instituțiile țării și să o pregătească atât pentru reconstrucție, cât și pentru drumul său către aderarea la UE.

Revizuite de Comisie înainte de fiecare tranșă, condițiile includ măsuri de combatere a corupției, de reformă judiciară, de respectare a statului de drept, de bună guvernanță și de modernizare a instituțiilor.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European confirmă decizia de a nu accepta documentele de călătorie rusești eliberate în Ucraina și Georgia

Published

on

©European Communities, 2009/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European a aprobat o decizie de a nu accepta documentele de călătorie rusești eliberate în Ucraina și Georgia.

Legislativul european și statele membre au ajuns la 10 noiembrie la un acord cu privire la neacceptarea documentelor de călătorie emise de Rusia în regiunile ucrainene ocupate și în teritoriile separatiste din Georgia, în scopul eliberării de vize sau al trecerii frontierelor externe ale UE.

Potrivit unui comunicat, acordul a primit acum undă verde cu 531 de voturi pentru, 7 împotrivă și 34 de abțineri.

Conform propunerii, Comisia ar trebui să consulte statele membre ale UE și să întocmească o listă de documente de călătorie rusești, în special pașapoarte, care nu ar trebui acceptate. Cu toate acestea, cei care fug din cauza conflictului din Ucraina vor putea în continuare să intre în UE din motive umanitare.

Odată ce decizia a fost, de asemenea, adoptată oficial de către Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, aceasta va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

De la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în martie 2014, Rusia eliberează pașapoarte internaționale ruse rezidenților din Crimeea. Această practică a fost extinsă în zonele necontrolate de guvern din regiunile Donețk și Luhansk în aprilie 2019, iar apoi în regiunile ocupate Herson și Zaporijia în iulie 2022. Eliberarea sistematică a pașapoartelor ruse în aceste regiuni ocupate constituie o nouă încălcare a dreptului internațional și a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei.

UE a condamnat în repetate rânduri în termenii cei mai fermi acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina, exprimându-și solidaritatea deplină cu poporul ucrainean. Statele membre ale UE au respins cu fermitate și au condamnat fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor și teritoriilor ucrainene, precum și recunoașterea de către Rusia a independenței teritoriilor georgiene Abhazia și Osetia de Sud.

Ca reacție la anexarea Crimeei de către Rusia și la cele mai recente evoluții ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, au fost introduse o serie de sancțiuni individuale și economice. De asemenea, UE a suspendat integral acordul de facilitare a eliberării vizelor dintre UE și Rusia.

Continue Reading

Daniel Buda

PE a adoptat rezoluția privind protecția animalelor de fermă pentru care Daniel Buda a fost responsabil din partea Grupului PPE: Reprezintă un sprijin oferit fermierilor

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Parlamentul European a adoptat joi, cu 306 voturi pentru, 225 împotrivă și 25 de abțineri, o rezoluție privind protecția animalelor de fermă și a carnivorelor mari în Europa, pentru care eurodeputatul PNL Daniel Buda a fost responsabil din partea Grupului PPE din Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală.

”Vot istoric dat azi în Parlamentul European! Rezoluția Parlamentului European privind protecția animalelor de fermă și a carnivorelor mari în Europa, reprezintă un sprijin oferit fermierilor și un semnal puternic adresat Comisiei Europene! România este una dintre cele mai afectate țări europene privind atacul ursului. Prin urmare, mă bucur că am reușit să fiu responsabilul grupului PPE privind aceasta rezoluție și să prezint pericolul la care fermierii și cetățenii sunt supuși în fiecare zi”, a precizat Buda într-un mesaj publicat pe Facebook.

De altfel, acesta a solicitat Comisiei Europene într-o intervenție în legislativul european să flexibilizeze Directivei privind conservarea habitatelor, întrucât aceasta și-a atins obiectivele.

”Impactul negativ al atacurilor tot mai numeroasei populații de lupi și ursi asupra animalelor domestice crește. Fermierii  trebuie să facă față atacurilor cu carnivore mari singuri, aceștia au ajuns să fie disperați, se simt neînțeleși și lipsiți de putere. Întrucât urșii și lupii ajung tot mai frecvent în imediata proximitate a oamenilor, în special în zonele dens populate,  atacurile carnivorelor mari au făcut deja victime umane. Iar turismul, în special în zonele montane este grav afectat”, a explicat acesta.

Daniel Buda a anunțat așadar că agricultorii au ”instrumente  și finanțări suficiente pentru a face față atacurilor asupra animalelor și a le preveni”.

El a mai anunțat că aceștia pot ”obține despăgubiri 100% pentru orice animal ucis”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.2 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA5 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

ROMÂNIA7 hours ago

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

ROMÂNIA7 hours ago

Lucian Bode, la Bruxelles: Trebuie să avem o abordare europeană unitară asupra migrației. Traficul de migranți, prioritatea principală

NATO20 hours ago

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

NATO21 hours ago

Ministeriala NATO de la București: Șeful diplomației SUA se va întâlni cu Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu

U.E.1 day ago

Consilierul pentru politică externă al lui Olaf Scholz reconfirmă sprijinul Germaniei pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO1 day ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO2 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, despre aderarea României la Shengen: S-a vehiculat 8 decembrie ca un termen final, ceea ce nu este. Există posibilitatea unei amânări cu o lună sau două până când toate întrebările primesc răspunsurile corecte

Team2Share

Trending