PARLAMENTUL EUROPEAN
Proiect de rezoluție: Parlamentul European condamnă în ”cei mai fermi termeni posibili invazia militară a Rusiei împotriva Ucrainei” și cere sancțiuni suplimentare aspre, inclusiv extinderea lor la Belarus
Published
2 years agoon
By
Teodora Ion
Parlamentul European va condamna în ”cei mai fermi termeni posibili agresiunea și invazia militare ilegale, neprovocate și nejustificate ale Rusiei împotriva Ucrainei, precum și implicarea Belarusului în această agresiune”, arată proiectul de rezoluție consultat de CaleaEuropeană.ro, ce urmează să fie adoptat în urma unei sesiuni plenare extraordinare organizate în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, la care vor participa și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel, respectiv Ursula von der Leyen, dar și liderul ucrainean, Volodimir Zelenski.
”Agresiunea și invazia militare constituie o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a Cartei ONU, și invită Federația Rusă să revină la îndeplinirea responsabilităților unui membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității și la respectarea angajamentelor asumate în temeiul Actului final de la Helsinki, al Cartei de la Paris pentru o nouă Europă și al Memorandumului de la Budapesta”, vor sublinia eurodeputații în documentul mai sus amintit, aceștia considerând că ”invazia Rusiei în Ucraina constituie un atac nu numai împotriva unei țări suverane, dar și împotriva principiilor și mecanismului de cooperare și securitate în Europa și a ordinii internaționale bazate pe norme, așa cum este definită în Carta ONU”.
Proiectul de rezoluție listează o serie a consecințelor și măsurilor necesare în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, de la nevoia adoptării unor sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei, la extinderea acestora la Belarus.
Parlamentul European urmează să respingă ”retorica rusă care face aluzie la posibila recurgere la arme de distrugere în masă”
Conform documentului, eurodeputații resping ”categoric retorica rusă care face aluzie la posibila recurgere la arme de distrugere în masă, în contextul unei arhitecturi mondiale deja deteriorate și erodate de neproliferare, dezarmare și control al armamentelor” și reamintesc Rusiei ”obligațiile sale internaționale și avertizează cu privire la pericolele unei escaladări nucleare a conflictului”
În egală măsură, ”își exprimă îngrijorarea cu privire la ridicarea de către Rusia a nivelului de alertă privind arsenalul său nuclear” și că ”orice provocare la frontiera oricărui stat membru al UE sau orice atac asupra navelor din bazinul Mării Negre poate duce la o și mai mare escaladare a conflictului”.
Sancțiuni suplimentare aspre împotriva Rusiei și extinderea acestora la Belarus
Parlamentul European urmează să salute ”adoptarea rapidă de către Consiliu a unor sancțiuni cu scopul de a convinge Rusia să înceteze atacurile împotriva Ucrainei” și insistă, în contextul celor mai recente atacuri, ”inclusiv împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, că trebuie adoptate sancțiuni suplimentare aspre”.
De asemenea, europarlamentarii vor sublinia că domeniul de aplicare a acestora trebuie extins astfel încât acestea să vizeze ”slăbirea strategică a economiei și a bazei industriale ruse, în special a complexului militar-industrial și, prin urmare, a capacității Rusiei de a amenința securitatea internațională în viitor”. Ei vor solicita, de asemenea, ”extinderea sancțiunilor la Belarus, având în vedere sprijinul direct acordat de această țară Rusiei pentru invazia Ucrainei”.
Legislativul european va merge mai departe și va cere interzicerea Rusiei și Belarusului din ”sistemul SWIFT”, acțiune care trebuie coroborată, în viziunea lor, cu ”aplicarea unor sancțiuni secundare băncilor care utilizează alte mijloace în locul sistemului SWIFT pentru tranzacții conexe sau a unor sancțiuni similare celor aplicate băncilor ruse sau sistemului bancar rus”.
Aceste măsuri, va puncta Parlamentul European, trebuie ”să fie în continuare strâns coordonate cu aliații transatlantici și cu partenerii internaționali care au aceeași viziune, pentru a le crește la maximum eficacitatea”.
Reducerea dependenței energetice de Rusia prin crearea unui mecanism de coordonare între statele membre
Eurodeputații vor reitera ”apelurile anterioare de a reduce în mod semnificativ dependența energetică, în special de gazele, petrolul și cărbunele din Rusia, printre altele prin diversificarea surselor de energie, inclusiv prin extinderea terminalelor de gaz natural lichefiat și a căilor de aprovizionare, separarea stocării gazelor și creșterea eficienței energetice și a ritmului tranziției către o energie ecologică”.
Mai mult, aceștia vor invita ”Comisia și statele membre să creeze un mecanism de coordonare și să utilizeze toate capacitățile posibile de stocare a gazelor pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu gaze a UE”.
Statele membre, Comisia și Banca Centrală Europeană trebuie ”să monitorizeze cu atenție impactul produs de atacul Rusiei asupra stabilității financiare și a stabilității prețurilor, în special în ceea ce privește produsele energetice, și să aibă în vedere măsuri corespunzătoare pentru a atenua eventualele efecte economice și sociale negative; invită statele membre să înceteze orice colaborare cu Rusia în domeniul nuclear, în special cooperarea cu Rosatom și filialele sale, inclusiv cooperarea cu Rusia în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, și anularea sau retragerea autorizațiilor de funcționare pentru toate filialele Rosatom”, va mai sublinia Parlamentul European.
Statele membre trebuie să acorde în continuare asistență umanitară de urgență Ucrainei
Instituția legislativă europeană va îndemna Comisia Europeană și statele membre ”să acorde în continuare asistență umanitară de urgență Ucrainei, în cooperare cu agențiile umanitare ale ONU și cu alte organizații internaționale partenere”, făcând apel la Rusia ”să acorde acces neîngrădit și în condiții de siguranță agențiilor umanitare ale ONU, inclusiv în zonele din estul Ucrainei care nu sunt controlate temporar de guvern”.
Majorarea contribuțiilor pentru consolidarea capacității de apărare a Ucrainei
Parlamentul European consideră că trebuie majorate contribuțiile pentru consolidarea capacității de apărare a Ucrainei și ”sprijină ferm mobilizarea Instrumentului european pentru pace și furnizarea de echipamente militare de către statele membre”.
Eurodeputații vor solicita ”implementarea imediată și integrală a măsurilor de asistență pentru Ucraina adoptate la 2 decembrie 2021 în cadrul Instrumentului european pentru pace, printre care se află finanțarea unor unități medicale militare, inclusiv a unor spitale de campanie și a unor unități de inginerie, mobilitate și logistică, precum și finanțarea unui sprijin pentru securitatea cibernetică”.
Într-un apel la statele membre, aceștia vor cere ”să accelereze furnizarea de armament de apărare Ucrainei ca răspuns la o serie de nevoi clar identificate și în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea individuală și colectivă, să intensifice cooperarea cu Ucraina în materie de informații privind agresiunea în curs și să partajeze imagini obținute prin satelit prin intermediul SatCen și al altor sisteme prin satelit”.
Parlamentul European va cere instituie un mecanism de solidaritate pentru transferul refugiaților din Ucraina
Eurodeputații vor îndemna ”Consiliul să împartă în mod egal între statele membre responsabilitatea pentru primirea refugiaților care sosesc la frontierele externe ale UE” și ”invită Comisia să instituie un mecanism de solidaritate pentru transferul refugiaților din Ucraina, care au sosit în Polonia, Ungaria, România și Slovacia, către alte state membre” și urmează să solicite ”încetarea în întreaga Uniune a operațiunilor de returnare în Ucraina”.
De asemenea, aceștia vor îndemna țările membre UE ”să prelungească vizele studenților ucraineni și ale altor ucraineni care dețin vize”.
În egală măsură, Parlamentul European ”va saluta inițiativa guvernelor Poloniei, Ungariei, României, Bulgariei, Slovaciei și Moldovei de a menține frontierele lor deschise și de a asigura mijloace de evacuare, adăpost, asistență de urgență, asistență medicală și azil pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina și de posibile persecuții, inclusiv pentru cetățenii ucraineni și pentru cetățenii altor state”.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
David Cameron face prima sa vizită în SUA ca șef al diplomației britanice, pentru a „reafirma forța relației Marii Britanii cu cel mai apropiat aliat strategic al său”
Klaus Iohannis, la COP28: România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru fabricarea tehnologiilor verzi
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
Ambasadoarea Kathleen Kavalec: SUA face tot ce poate pentru a consolida postura de descurajare și apărare a României pe flancul estic al NATO
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
PARLAMENTUL EUROPEAN
Op-ed | Dolors Montserrat și Marian-Jean Marinescu: Cea mai bună pregătire pentru următoarea criză? Consolidarea industriei de sănătate
Published
2 hours agoon
December 4, 2023By
REDACTIA
Articol de opinie co-semnat de Dolors Montserrat, eurodeputat și autor al raportului Comisiei speciale pentru pandemia de COVID-19, și de Marian-Jean Marinescu, eurodeputat
Pandemia COVID-19 ne-a reamintit că orice pregătire pentru o criză ar trebui să înceapă cu trei întrebări:
- Cum pot face față?
- Ce trebuie să am la îndemână pentru a putea face față?
- Cum pot asigura tot ce am nevoie pentru a face față?
Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem și în cazul unui război sau a unui dezastru natural, de pildă. Dacă nu vă puteți imagina următoarea criză, sarcina va fi mai grea. Cu toții am depășit însă crize în trecut, care ne-au învățat lecții valoroase. Aceasta este exact situația în care se află Uniunea Europeană după pandemia COVID-19.
În Parlamentul European, lucrăm de mai bine de un an la o listă de învățăminte pe care Uniunea Europeană le-a acumulat în timpul recentei crize din domeniul sănătății. Uniunea Europeană a reacționat cu toate instrumentele pe care le avea la dispoziție iar rolul său de lider, în special în ceea ce privește stimularea cercetării și dezvoltării de vaccinuri, precum și coordonarea la nivelul Uniunii în toate domeniile sănătății, a fost decisiv în salvarea a milioane de vieți în ultimii trei ani.
Principala noastră recomandare este ca UE să devină mai autonomă în domeniul sănătății, inclusiv în producția de medicamente. Uniunea trebuie să evite dependența de țările terțe si să își mărească capacitatea de producție. În acelasi timp, UE trebuie să își diversifice lanțul global de aprovizionare asigurând o mai bună coordonare a strategiilor naționale de sănătate. Aceasta este ce trebuie să avem la îndemână atunci când ne vom confrunta cu următoarea criză. Reindustrializarea Europei cu un sector farmaceutic competitiv va consolida și mai mult autonomia strategică deschisă a UE în domeniul sănătății. Acesta trebuie să fie planul nostru pentru a evita repetarea greșelilor din trecut.
Este esențial ca UE să stabilească reguli clare – reguli care să nu presupună că trebuie să închidem din nou școlile sau parlamentele pentru o perioadă lungă de timp. Mediul de afaceri trebuie protejat de restrictii prea dure sau neanunțate din timp. Nu trebuie să-i expunem pe cei mai vulnerabili unor situații în care să se simtă și mai slabi, și mai speriați și incapabili să înțeleagă măsurile pe care le ia țara lor. Din acest motiv, este, de asemenea, foarte important să învățăm din răspândirea dezinformării, care a avut un impact extrem de nociv în timpul crizei. Avem nevoie de o protecție sporită împotriva campaniilor de dezinformare, inclusiv împotriva atacurilor cibernetice care vizează serviciile fundamentale.
Parlamentul European adoptat în plen lista sa de recomandări în luna iulie. Dar nu ne vom opri aici. Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că majoritatea sugestiilor sunt puse în aplicare cât mai repede posibil.
Ne dorim ca Raportul final COVI să fie o cale pentru viitorul Europei – o Europă capabilă să facă față oricărei amenințări, nu doar asupra sănătății noastre, securității noastre, bunăstării noastre și modelului nostru de viață.
CONSILIUL UE
Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind legislația UE de protecție a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului
Published
4 days agoon
November 30, 2023
Uniunea Europeană a făcut un pas important în direcția protejării jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva plângerilor nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive, după ce președinția spaniolă a Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la o directivă care să protejeze aceste persoane de procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP).
Utilizarea acestor procese pentru a reduce la tăcere persoanele care se exprimă în legătură cu probleme de interes public este un fenomen în creștere. Directiva va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de acțiuni în materie civilă cu implicații transfrontaliere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“Democrațiile noastre sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere criticii în instanță doar pentru că vorbesc despre chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE îi apără pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului împotriva proceselor nefondate și abuzive”, a declarat Félix Bolaños, ministrul spaniol al justiției
Persoanele vizate de cazurile SLAPP vor beneficia de o serie de garanții și protecții procedurale. Aceștia pot solicita instanței să:
– Să respingă o cerere în fază incipientă. În cazul în care o cerere este considerată vădit nefondată, un judecător poate decide să respingă cererea în cea mai timpurie etapă posibilă a procedurii. Instanța ar trebui să accelereze astfel de cereri din partea pârâților;
– Să ceară o garanție financiară de la persoana sau societatea care a introdus cererea. O instanță poate decide să solicite ca reclamantul, adică persoana sau societatea care a inițiat o acțiune SLAPP, să depună o garanție financiară pentru cheltuielile de judecată.
– Să solicite alte tipuri de căi de atac. O instanță poate decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte costurile procedurii, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP. Un judecător poate decide, de asemenea, că partea care a inițiat cazul SLAPP ar putea fi supusă unei sancțiuni sau altor măsuri la fel de eficiente
Cazuri SLAPP transfrontaliere
Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la modul de definire a caracterului transfrontalier al unui caz SLAPP. Se va considera că o chestiune are implicații transfrontaliere, cu excepția cazului în care ambele părți sunt domiciliate în același stat membru ca și instanța sesizată și toate celelalte elemente relevante pentru situație se află în acel stat membru.
Hotărâri judecătorești din țări terțe
În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de un caz SLAPP într-o țară terță, statele membre ale UE trebuie să refuze recunoașterea și executarea acestei hotărâri dintr-o țară terță dacă aceasta ar fi considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru în cauză.
Măsuri în sprijinul victimelor SLAPP
Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un singur loc, informații privind garanțiile procedurale și căile de atac.
Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, statele membre vor colecta, de asemenea, date specifice disponibile privind cazurile SLAPP de la instanțe.
Acordul va trebui să fie aprobat de reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper). Dacă va fi aprobat, textul va trebui apoi să fie adoptat în mod oficial atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.
ALEGERI EUROPENE 2024
Liderul celui mai mare partid din UE avertizează cu privire la un Parlament European de extremă dreapta dacă UE nu va gestiona migrația
Published
5 days agoon
November 29, 2023
Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, a avertizat marți că Uniunea Europene trebuie să controleze migrația dacă vrea să evite o creștere a extremei drepte pe continent.
“Dacă nu găsim o soluție sau o înțelegere comună adecvată pentru a gestiona migrația, atunci sunt foarte îngrijorat în legătură cu următoarele alegeri europene”, a declarat acesta în cadrul unui eveniment al Politico Europe.
Weber a indicat alegerile din Olanda – unde populistul de extremă dreapta Geert Wilders a obținut o victorie surprinzătoare săptămâna trecută – ca exemplu, vorbind despre cum “un mic, mic detaliu … a creat căderea guvernului”.
În mod similar, Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta din Germania, a câștigat teren, propulsată de preocupările legate de migrație, un lucru pe care Weber îl numește “un mare șoc și o chestiune de îngrijorare”.
La nivel european, Weber a îndemnat țările să finalizeze acordul privind migrația. “Trebuie să îi dăm viață”, a spus el.
“Oamenii trebuie să vadă că nu vorbim doar despre migrație, că nu facem apel doar la rezolvarea problemelor, ci suntem cu adevărat capabili să facem legislație și să găsim cu adevărat o soluție la nivel european pentru a opri sosirile ilegale pe teritoriul european”, a conchis liderul PPE.
Concrete & Design Solutions

David Cameron face prima sa vizită în SUA ca șef al diplomației britanice, pentru a „reafirma forța relației Marii Britanii cu cel mai apropiat aliat strategic al său”

Trebuie să fim pregătiți pentru ”vești proaste” din Ucraina, semnalează secretarul general al NATO: ”Trebuie să sprijinim Ucraina atât în momentele bune, cât și în cele rele”

Franța îndeamnă Beijingul să-și regândească comportamentul asertiv în Marea Chinei de Sud, pentru că „lumea nu are nevoie de o nouă criză”

Op-ed | Dolors Montserrat și Marian-Jean Marinescu: Cea mai bună pregătire pentru următoarea criză? Consolidarea industriei de sănătate

Klaus Iohannis, la COP28: România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru fabricarea tehnologiilor verzi

“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot

Ambasadoarea Kathleen Kavalec: SUA face tot ce poate pentru a consolida postura de descurajare și apărare a României pe flancul estic al NATO

Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver

Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi

COP28. Klaus Iohannis: Securitatea energetică a României va crește prin aderarea țării noastre la Alianța Solară Internațională

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE
Trending
- U.E.1 week ago
Guvernul olandez în exercițiu, îngrijorat că Geert Wilders ar putea înceta sprijinul pentru Ucraina. Politico Europe titrează că “Wilders este cel mai mare coșmar al UE”
- ROMÂNIA1 week ago
Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat
- COMISIA EUROPEANA5 days ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- ROMÂNIA1 week ago
INTERVIU Președintele COPAC Radu Gănescu: Politica de finanțare a sistemului de sănătate trebuie schimbată. Nu putem avea acces la inovație fără predictibilitate bugetară
- ROMÂNIA7 days ago
Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”