Pe măsură ce dronele din războiul din Ucraina pătrund tot mai des în spațiul aerian al țărilor UE, iar mașina de război a Moscovei lansează rafale aeriene masive, țările baltice apelează la expertiza ucraineană în materie de adăposturi antiaeriene, relatează Politico Europe.
Companiile din țările baltice au luat legătura în ultimele săptămâni cu producătorii ucraineni din domeniul apărării și cu experții în protecție civilă pentru a discuta despre achiziționarea de adăposturi antiaeriene, a declarat Ihor Fedirko, directorul unuia dintre cele mai importante grupuri din industria de apărare a Ucrainei.
„Da, este adevărat”, a declarat Fedirko, director general și director executiv al Consiliului ucrainean al industriei de apărare, în marja Forumului GLOBSEC, desfășurat la Praga în perioada 21-23 mai. „Nu sunt țări foarte mari. Încearcă să găsească cele mai bune soluții împotriva unei eventuale agresiuni rusești. Pentru a-și proteja populația.”
Lituania a emis săptămâna trecută o alertă aeriană după ce o dronă rătăcită a fost detectată în apropierea frontierei țării cu Belarus, ceea ce a dus la activarea misiunii NATO de patrulare aeriană în țările baltice.
Incidentul a avut loc după ce, la începutul acestei luni, două drone ucrainene, destinate Rusiei, s-au prăbușit peste un depozit de petrol nefolosit din Letonia — declanșând o criză care a dus la prăbușirea coaliției de guvernare. Săptămâna trecută, un avion de luptă F-16 românesc care participa la Misiunea de Poliție Aeriană a NATO în Marea Baltică a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei.
Președintele și prim-ministrul Lituaniei au fost conduși de urgență în buncăre subterane, iar locuitorii din Vilnius au fost îndemnați să se adăpostească după ce o dronă a încălcat spațiul aerian al țării.
Ministerul Apărării din Lituania a declarat că drona fără pilot a fost zărită în apropierea frontierei cu Belarus și a confirmat că misiunea NATO de patrulare aeriană în zona baltică a fost activată. Autoritățile militare au afirmat că incidentul a fost „similar cu ceea ce am observat în ultimele zile în Letonia și Estonia”.
Discuțiile privind adăposturile antiaeriene reflectă îngrijorarea tot mai mare pe flancul estic al NATO cu privire la amploarea și intensitatea campaniei rusești cu drone împotriva Ucrainei — precum și temerile că chiar și o incursiune limitată sau un atac colateral ar putea copleși sistemele de apărare în primele etape ale unui conflict.
Pe fondul stării de alertă sporită, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, se deplasează marți în Lituania pentru o întâlnire cu prim-ministrul Inga Ruginienė și alți lideri din țările baltice.
Ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a declarat pentru că țara sa era pregătită de mult timp pentru atacuri rusești și dispune de expertiza necesară pentru a-și proteja populația.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei a declarat că nu deține informații cu privire la discuțiile referitoare la adăposturile antiaeriene, dar că „experiența acumulată în Ucraina este extrem de valoroasă pentru consolidarea pregătirii în Lituania” și a contribuit la transferul „cunoștințelor practice, la îmbunătățirea competențelor noastre… în vederea consolidării sistemelor de protecție civilă și de reziliență”. Purtătorul de cuvânt a adăugat că Lituania contribuie la construirea de adăposturi în Ucraina în cadrul unui program al UE.
Creșterea recentă a numărului de incursiuni ale dronelor în țările baltice — inclusiv ale dronelor ucrainene deviate de la traiectoria lor prin ceea ce se presupune a fi o intervenție rusă — a sporit interesul față de expertiza ucraineană. „Oricine poate construi un adăpost antiaerian, dar ceea ce contează cu adevărat este know-how-ul tactic”, a declarat Ryzhenkov.
Rusia a suprasolicitat din ce în ce mai mult apărarea aeriană ucraineană cu valuri de drone și rachete, lansând sute de drone Shahed de concepție iraniană, alături de rachete balistice și de croazieră.
