România a mobilizat o alianță de 16 state membre ale Uniunii Europene pentru a cere un buget european mai ambițios după 2027, cu alocări mai mari pentru coeziune și agricultură, reguli mai flexibile pentru utilizarea fondurilor europene și acces mai echitabil la finanțările pentru competitivitate. Înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Generale de la Bruxelles, grupul „Prietenii Coeziunii”, coordonat de România, a transmis o declarație comună privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, în timp ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, a afirmat că negocierile pentru viitorul buget european sunt „cele mai importante negocieri acum pentru bugetul României”.
Documentul este semnat de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.
Potrivit declarației comune, „Cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034 este instrumentul strategic pentru atingerea obiectivelor noastre comune și a viziunii ambițioase asupra viitorului UE. O Europă mai competitivă, mai prosperă, mai puternică și mai sigură necesită o finanțare suficientă pentru a se ridica la nivelul ambiției noastre politice, adaptată la noua realitate geopolitică”.
O realizare semnificativă astăzi a Grupului Prietenii Coeziunii 🇧🇬, 🇨🇿, 🇪🇪, 🇬🇷, 🇪🇸, 🇭🇷, 🇭🇺, 🇮🇹, 🇱🇹, 🇱🇻, 🇲🇹, 🇵🇱, 🇵🇹, 🇷🇴, 🇸🇮, 🇸🇰.
— Toiu Oana (@oana_toiu) May 26, 2026
Sub coordonarea României, înaintea reuniunii #GAC de la Bruxelles, grupul emite o Declarație Comună privind #MFF 2028-2034.https://t.co/woSsmFKUa1 pic.twitter.com/lNzcwQ5vup
La aproape un an de la propunerea de buget a Comisiei Europene, statele membre se îndreaptă către negocieri complicate privind viitorul buget pe care executivul european l-a creionat în jurul anvelopei de 2.000 de miliarde de euro. Potrivit propunerilor defalcate ale alocărilor de fonduri europene pentru cele 27 de state membre ale UE în următorul cadru financiar multianual 2028-2034, executivul european propus alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România în cei șapte ani ai viitorului ciclu bugetar, a șasea cea mai mare alocare.
Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
În declarația convenită luni, statele semnatare arată că viitorul buget european trebuie să asigure în continuare resurse suficiente pentru politicile tradiționale ale Uniunii, în special Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Politica Comună în domeniul Pescuitului.
„Următorul CFM trebuie să continue să asigure resurse suficiente pentru politicile tradiționale care decurg din obligațiile prevăzute în Tratate, cum ar fi Politica de coeziune, Politica agricolă comună (PAC) și Politica comună în domeniul pescuitului (PCP), care joacă un rol fundamental în promovarea convergenței, a creșterii economice și a securității alimentare”, se arată în document.
Semnatarii subliniază însă că, în actuala propunere a Comisiei Europene, tocmai aceste politici sunt cele care suportă reduceri în termeni reali.
„În propunerea Comisiei, Politica de coeziune, PAC și PCP sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în ciuda creșterii generale a volumului noului CFM. Aceste politici contribuie semnificativ la obiectivele cheie ale UE, iar obiectivele lor bazate pe Tratate rămân pe deplin relevante. Politica de coeziune și PAC sunt cele mai vizibile politici ale UE pentru cetățenii Uniunii”, se mai afirmă în declarația comună.
În acest context, statele solicită majorarea alocărilor pentru politicile tradiționale în cadrul Capitolului 1 al viitorului buget european.
Solicitări privind flexibilitatea și regulile de implementare
Declarația comună insistă și asupra păstrării unui rol central al statelor membre în programarea fondurilor europene.
„Programarea acestor alocări, în special la începutul perioadei de programare și la evaluarea intermediară, ar trebui să rămână în întregime în responsabilitatea statelor membre. Mecanismul de coordonare propus nu trebuie să aibă impact asupra prerogativelor de programare ale statelor membre”, se precizează în document.
Cele 16 state solicită, de asemenea, menținerea regulii N+3 pentru dezangajări și condiții de implementare considerate favorabile pentru investițiile pe termen lung.
„Pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor UE în cadrul gestiunii partajate, sunt esențiale condiții de implementare realiste și favorabile pentru a sprijini investițiile pe termen lung și o calitate ridicată a cheltuielilor. Acest lucru necesită menținerea regulii N+3 pentru dezangajări, pentru formularea creditelor de angajament și de plată, precum și rate adecvate de pre-finanțare și cofinanțare UE”, arată textul declarației.
Statele semnatare avertizează totodată că Politica de Coeziune nu trebuie transformată într-un instrument permanent de gestionare a crizelor.
„Politica de Coeziune nu ar trebui transformată într-un instrument sistematic de criză, înlocuind alte instrumente ale UE în acest scop: rezerva propusă de 10% pentru crize ar trebui redusă”, se arată în document.
Accent pe competitivitate și acces pentru IMM-uri
Grupul „Prietenii Coeziunii” susține orientarea Capitolului 2 al viitorului CFM către competitivitate, dar cere un acces mai echitabil la finanțare pentru toate statele membre și pentru IMM-uri.
„În ceea ce privește Fondul European de Competitivitate (FEC), recunoaștem centralitatea principiului excelenței și necesitatea de a-l explora pe deplin în întreaga UE. Prin urmare, este necesar să se asigure un acces eficient și incluziv pentru a consolida competitivitatea generală în întreaga UE”, se menționează în declarație.
Semnatarii propun introducerea unor măsuri specifice pentru facilitarea accesului entităților mai puțin experimentate la apelurile competitive, „cu accent special pe IMM-uri, coloana vertebrală a economiei UE”.
Documentul solicită și condiții mai avantajoase de cofinanțare pentru statele membre cu un VNB pe cap de locuitor sub media UE-27 în cadrul Mecanismului de Interconectare a Europei.
Deschidere pentru noi resurse proprii și împrumuturi comune
Cele 16 state afirmă că sunt dispuse să discute noi resurse proprii pentru bugetul european, cu condiția ca acestea să fie „autentice, echitabile, simple și neregresive”.
Declarația cere și eliminarea reducerilor legate de resursa proprie bazată pe VNB.
„Eliminarea reducerilor legate de resursa proprie bazată pe VNB este o necesitate – nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea lor în partea de venituri a bugetului UE”, se afirmă în document.
Totodată, statele semnatare susțin analizarea unei rambursări mai graduale a Next Generation EU și posibilitatea unor noi împrumuturi comune pentru finanțarea investițiilor strategice europene.
„O schemă de rambursare mai graduală a Next Generation EU și noi împrumuturi comune pentru sprijinirea împrumuturilor (cum ar fi Catalyst Europe) ar trebui luate în considerare ca opțiuni pentru finanțarea investițiilor și a bunurilor publice europene esențiale pentru autonomia strategică pe termen lung”, potrivit declarației comune.
Oana Țoiu: „România joacă deschis și legitim la Bruxelles pentru a-și apăra interesele”
Ministrul de externe, Oana Țoiu, a transmis că negocierile privind viitorul buget european reprezintă una dintre cele mai importante mize pentru România.
„Negocierile viitorului buget al Uniunii Europene sunt cele mai importante negocieri acum pentru bugetul României. Am reușit, prin profesionalismul diplomaților români și munca echipelor din ministere, să asigurăm o poziție puternică de negociere iar aseară am transmis instituțiilor poziția noastră, aliniată cu 16 state membre, privind prioritățile de alocare și regulile de flexibilitate și o vom prezenta în numele grupului în Consiliul de Afaceri Generale, la Bruxelles, astăzi”, a declarat ministrul, într-o postare pe Facebook.
Șefa diplomației române a subliniat rolul României în coordonarea grupului „Prietenii Coeziunii”.
„România, în rolul de coordonare al Prietenilor Coeziunii, a transmis în această seară poziția comună de negociere a celor 16 state membre, un mesaj politic ferm pentru un buget ambițios proporțional cu obiectivele de viitor ale Uniunii Europene și cu specificul nevoilor țărilor noastre, pentru viitorul buget 2028-2034 (MFF), înainte de întâlnirea de mâine în Consiliul Afacerilor Generale”, a precizat ea.
Oana Țoiu a evidențiat importanța fondurilor propuse pentru România și necesitatea unor reguli care să permită absorbția eficientă a acestora.
„Cadrul Financiar Multianual viitor are 2 trilioane de euro propuse de Comisia Europeană pe o durată de 7 ani iar pentru România sunt esențiale cele 60,2 miliarde propuse, însă și alocarea lor astfel încât coeziunea, agricultura, accesul inclusiv la fondurile de competitivitate și flexibilitatea planurilor de țară, precum și aspectul de incluziune socială și tranziția verde și digitală să ne permită să absorbim și să investim acești bani, iar pentru asta coagularea unei puteri de negociere comune a fost un pas esențial”, a adăugat șefa diplomației române.
Ministrul a adăugat că România își promovează interesele în mod „deschis și legitim” la Bruxelles.
„România joacă deschis și legitim la Bruxelles pentru a-și apăra interesele și, în această rundă, a coordonat o familie de 16 state cu interese comune cu ale noastre”, a conchis Oana Țoiu.