Adoptarea şi implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din Uniunea Europeană este un obiectiv prioritar pentru România, susţine ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Într-un comunicat al ministerului, acesta a anunțat că țara noastră va pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023.

Propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din UE a fost cel mai important subiect al reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin), desfăşurată marţi, 18 ianuarie 2022, la Bruxelles, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce a oferit ocazia prezentării priorităților pe care aceasta le are în cele șase luni de mandat. 

”Europa a reușit să își revină după cea mai gravă criză economică din 1929 încoace. Am luat măsurile potrivite la momentul potrivit. Cu toate acestea, criza ne-a arătat că este necesar să construim un nou model economic, bazat pe autonomie strategică. Ce fel de Europă dorim să construim? Ne dorim o Europă independentă, capabilă să își apere valorile, să promoveze investițiile în inovare și în tehnologiile-cheie și să protejeze mediul. Vrem să construim un nou model bazat pe o creștere durabilă”, a fost mesajul transmis de Bruno Le Maire, ministrul francez a economiei, finanțelor și redresării, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. 

Astfel, miniştrii de Finanţe au fost invitaţi să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar şi necesitatea transpunerii în legislaţia UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaţionale agreate în Cadrul Incluziv al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activităţile globale ale multinaţionalelor.

Regulile vizează toate grupurile mari, naţionale sau internaţionale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an şi care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

Miniştrii au discutat, de asemenea, despre stadiul implementării Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi au aprobat Concluziile cu privire la Raportul privind Mecanismul de Alertă 2022, Concluziile Analizei Anuale a Creşterii Durabile 2022 şi Recomandarea pentru politica economică a zonei euro 2022.

În egală măsură, cei 27 au avut un schimb de opinii pe marginea mandatului UE pentru viitoarea reuniune G20, din februarie 2022.

După aproape șase ani de la lansarea primului Plan Național de Control al Cancerului, România va avea oficial un nou Plan la standarde europene și în linie cu obiectivele Planului european de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, deputat și preşedinte al Grupului pentru combaterea cancerului constituit la nivelul Parlamentului României, va prezenta mâine, 19 ianuarie, noul Plan Național de Combetere a Cancerului. 

Lansarea are loc mâine la Palatul Cotroceni, începând cu ora 17:00, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a Ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro. Evenimentul va fi LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeana.

Reamintim că după 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

De asemenea, la eveniment vor participa și Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, Conf. univ. dr. Michael Shenker, președintele Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătății, Cezar Irima, președintele Federației asociațiilor bolnavilor de cancer din România, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru inovație în medicină și Nicoleta Pauliuc, senator, supraviețuitoare de cancer și inițiatoarea Legii Supraviețuitorului de Cancer.

În contextul deținerii de către Franța a președinției Consiliului Uniunii Europene și a prezentării în plenul Parlamentului European a priorităților sale, europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) a trimis președintelui Emmanuel Macron și ministrului responsabil de afaceri europene o scrisoare prin care solicită includerea aderării României la Schengen printre obiectivele președinției.

Eurodeputatul a declarat că Uniunea Europeană nu poate fi completă fără România în spațiul Schengen, iar „această nedreptate, care alimentează euroscepticismul, trebuie rapid corectată”. El a subliniat că aderarea Croației la spațiul Schengen, țară care a îndeplinit recent criteriile, trebuie să conducă și la aderarea țării noastre.

„Acum este momentul să insistăm, profitând de parteneriatul strâns cu Franța și contextul politic favorabil din Germania și restul Europei. Am organizat în trecut trilaterala România-Franța-Germania la nivel de miniștrii de afaceri europene și cred că există astăzi premisele pentru realizarea acestui deziderat”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

„Prin acest demers relansăm campania PES activists România, RomâniaCereSchengen, care, cu ajutorul a peste 50.000 de susținători, a condus la o rezoluție a Parlamentului European pentru aderarea României la Schengen. Sperăm ca noua campanie, RomâniiMerităÎnSchengen, să ne ducă mai aproape de acest obiectiv”, a conchis deputatul european. 

Reamintim că Franța a preluat, 1 ianuarie 2022, de la Slovenia, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un trio din care mai fac parte Cehia (iulie-decembrie 2022) și Suedia (ianuarie – iunie 2023).