Uniunea Europeană lovește din nou rețeaua de influență a Rusiei din Republica Moldova, după ce Consiliul Uniunii Europene a decis luni să impună măsuri restrictive împotriva a șase persoane responsabile pentru acțiuni care au avut ca scop destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova, inclusiv prin încercări de subminare a proceselor democratice din țară.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, noile sancțiuni vizează membri ai unor entități succesoare ale partidului politic ȘOR, declarat ilegal, precum și apropiați ai lui Ilan Shor, aflat deja pe lista de sancțiuni a UE. Aceștia au fost implicați activ în operațiuni finanțate de Rusia menite să perturbe alegerile parlamentare din septembrie 2025, prin coordonarea unor scheme de cumpărare a voturilor și a unor campanii de dezinformare.
Unele dintre persoanele sancționate sunt, de asemenea, asociate cu Evrazia, o organizație neguvernamentală cu sediul în Rusia, aflată pe lista de sancțiuni a UE, prin intermediul căreia au fost organizate recrutări, instruiri, activități de propagandă și rețele operative pe teren.
Printre persoanele incluse pe lista de sancțiuni se numără și Irina Vlah, lidera Partidului Inima Moldovei, sancționată pentru rolul său activ în organizarea unui miting electoral plătit în iulie 2025, menit să simuleze sprijinul public pentru noul bloc politic „patriotic”. Potrivit Consiliului UE, Irina Vlah a efectuat în repetate rânduri vizite la Moscova înaintea alegerilor parlamentare din septembrie 2025, unde s-ar fi întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt pentru a primi instrucțiuni privind coordonarea electorală.
De asemenea, a fost sancționat Anton Tregub, descris drept coordonator rus al partidului Moldova Mare, care ar fi gestionat campania electorală a formațiunii prin încurajarea mitei și a corupției. Partidul a fost exclus din alegeri din cauza finanțării ilegale și a cumpărării de voturi.
Pe listă figurează și Anton Usov, acuzat că s-a infiltrat în structurile religioase și a coordonat o campanie de influență prin mobilizarea preoților și instruirea acestora cu privire la modul în care ar trebui să voteze enoriașii lor. Acesta ar fi facilitat, de asemenea, plăți prin canale rusești și colectarea sistematică de date personale în timpul evenimentelor religioase.
În urma acestor decizii, măsurile restrictive ale Uniunii Europene se aplică în prezent unui număr total de 29 de persoane și cinci entități.
Persoanele și entitățile incluse pe lista de sancțiuni sunt supuse înghețării activelor. Totodată, este interzisă punerea la dispoziția acestora, direct sau indirect, a fondurilor sau resurselor economice. În cazul persoanelor fizice sancționate, se aplică și o interdicție de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene.
În concluziile sale din 23 octombrie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi Republicii Moldova tot sprijinul necesar pentru consolidarea rezilienței, securității și stabilității sale în fața activităților de destabilizare desfășurate de Rusia și de actorii asociați acesteia.
Uniunea Europeană a subliniat că își menține sprijinul ferm pentru Republica Moldova și pentru eforturile acesteia de a face față acțiunilor destabilizatoare atribuite Rusiei.
Regimul de sancțiuni a fost instituit în aprilie 2023, la solicitarea Republicii Moldova, și permite UE să sancționeze persoane și entități responsabile pentru acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea, independența, democrația, statul de drept, stabilitatea ori securitatea țării.
Potrivit Consiliului UE, tentativele de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat după declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reprezentând o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale Uniunii Europene.
