Florin Cîțu a câștigat funcția de președinte al Partidului Național Liberal, reușind să obțină 2,878 de voturi, adică 60,2% din cele 4,848 de voturi valabil introduse în urnă, dintre care 72 au fost anulate, învingându-l astfel pe contracandidatul său, Ludovic Orban, care a obținut 1,898 (39,7%) de voturi din partea delegaţilor la Congresul PNL. 

”Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor, indiferent pentru cine ați votat astăzi. De astăzi suntem un partid unit și vom folosi toate resursele împotriva adversarului politic, PSD. A fost mișcare care începe cu PNL și care va schimba România în bine. Împreună construim România liberală”, a transmis Florin Cîțu într-o primă reacție după aflarea rezultatului.

Florin Cîțu devine astfel cel de-al 17-lea președinte al Partidului Național Liberal de la fondarea sa, dacă excludem perioada din 2016 în care PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut,  copreședinți ai PNL fiind atunci Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Acesta s-a născut pe 1 aprilie 1972 și este senator PNL din 2016, odată cu alegerile parlamentare, mandat reînnoit în urma alegerilor din 6 decembrie 2020.

La data de 4 noiembrie 2019, Cîțu a preluat de la Eugen Teodorovici mandatul de ministru al finanțelor publice în Guvernul Ludovic Orban. În februarie 2020, după ce moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Orban I a fost adoptată, Cîțu a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern, doar că și-a depus mandatul cu câteva minute înainte ca Parlamentul să acorde votul de învestitură.

În contextul în care pandemia de coronavirus începuse să provoace primele îmbolnăviri și în România, prefigurând o criză sanitară, Guvernul Orban II și-a reintrat din nou în atribuții după votul parlamentar, Cîțu fiind menținut în continuare ministru al finanțelor.

În urma alegerilor parlamentare din decembrie, anul trecut, USR PLUS a respins în timpul negocierilor varianta ca Ludovic Orban să preia din nou conducerea Guvernului.

La 22 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîţu candidat pentru funcţia de prim-ministru, propunerea fiind avansată de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR.

Comisia de Organizare a Congresului PNL din data de 25 septembrie 2021 a validat, la 23 august 2021, candidatura lui Florin Cîţu pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal.

Nu este de bun augur ca o criză comercială, cum este cea provocată de Franța, în urma desființării contractului încheiat cu Australia, privind achiziția de submarine, să creeze o temă falsă legată de necesitatea creării unei armate europene, a explicat președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, într-o intervenție în emisiunea online ”Scandalul submarinelor și armata europeană”, organizată de revista ”Historia”.

Liderul PMP a detaliat că ”o conexare a problemelor comerciale dintre două state să provoace anumite așteptări geopolitice, nu este normală, în dinamica relațiilor internaționale.”

Acesta a susținut ideea funcționării la nivelul UE a politicii ”smart defence”, prin crearea de armate comune regionale, care să-și creeze propriile capacități militare, ca o forță de reacție locală, în fața unor provocări comune.

”Din păcate, practica a demonstrat că, dincolo de decizia politică, fiecare țară își avea propria strategie de reacție, ceea ce a respins ideea unei baze comune de apărare”, a punctat Cristian Diaconescu.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut luna viitoare, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

Președintele Klaus Iohannis o va primi luni, la Palatul Cotroceni, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează Administrația Prezidențială.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Potrivit Administrației Prezidențiale, șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.05 cei doi lideri vor avea convorbiri tête-à-tête.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor cuprinse în plan.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).