Connect with us

NATO

20 de ani de la discursul lui George W. Bush la București: “Salutăm România în NATO. Vă invităm să vă alăturați marii alianțe a libertății”

Published

on

© The White House Archive

Dacă vizita și discursul președintelui american Bill Clinton la București din 11 iulie 1997 rămân momentele de referință ale debutului Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, vizita și discursul succesorului său, George W. Bush, în capitala României din 23 noiembrie 2002 reprezintă pecetluirea deciziei Alianței Nord-Atlantice de a primi România în rândurile sale. În timp ce Clinton venea în România acum 25 de ani la două zile după summitul NATO de la Madrid, în cadrul căruia țara noastră nu a primit invitația de a adera la Alianță, Bush a aterizat la București cu exact 20 de ani în urmă pentru a marca decizia summitului NATO de la Praga, unde România a primit invitația de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Primit la București de președintele de atunci, Ion Iliescu, președintele american și-a început discursul pe scena amplasată în fața Palatului Regal sub culorile unui curcubeu, exclamând: “Dumnezeu ne zâmbește astăzi!”.

Sunt onorat să transmit un mesaj poporului român: vă invităm cu mândrie să vă alăturați NATO, marea alianță a libertății“, a spus Bush, în aplauzele a aproximativ 500.000 de români, la două zile după ce NATO invitase România și alte șase republici ex-comuniste să se alăture comunității euro-atlantice.

 

Evocând căderea regimului Ceaușescu și curajul revoluției române, liderul de atunci de la Casa Albă a subliniat că efortul României de a construi o democrație și de a alege calea libertății “a fost recunoscut printr-o ofertă de aderare la NATO”.

“Salutăm România în NATO. Invitația NATO de a adera a fost, de asemenea, un vot de încredere că veți continua munca grea de reformă politică, economică și militară. Și, pe măsură ce o veți face, veți avea parteneri în toate națiunile din NATO. Promisiunile Alianței noastre sunt sacre, iar noi ne vom respecta angajamentele față de toate națiunile care ni se alătură. Dacă vreun pericol va amenința România – dacă vreo națiune va amenința România, Statele Unite ale Americii și NATO vor fi alături de voi. În calitate de aliat NATO, puteți avea această încredere: Nimeni nu va putea să vă ia libertatea țării dumneavoastră. Aderarea la NATO va face ca România să fie mai sigură, iar România va contribui la forța Alianței NATO în timp ce ne confruntăm cu noi pericole fără precedent”.

Aflat la București la un an de la atentatele de la 11 septembrie 2001 care au zguduit SUA și lumea euro-atlantică, Bush amintea că “deja, trupele noastre servesc cot la cot în Afganistan” și că “deja, România s-a alăturat coaliției globale împotriva terorismului”.

“Și vă mulțumim foarte mult”, spunea președintele SUA de la acea vreme, , care avea să mai viziteze România încă o dată, în aprilie 2008, unde a participat la summitul NATO de la București.

De altfel, cei 18 ani de apartenență formală (2004-2022) ai României la NATO au fost precedați de trei ani de implicare de facto în acțiunile Alianței (2001-2003), momente decisive și care s-au constituit într-o pondere semnificativă în influențarea deciziei politice de a primi România în Alianța Nord-Atlantică.

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite și activarea, în premieră, a articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă au modificat substanțial procesul de adaptare și justificare a rolului Alianței Nord-Atlantice pentru securitatea euro-atlantică și în noua dinamică negativă a arhitecturii internaționale de securitate. Același moment tragic pentru comunitatea transatlantică și pentru cel mai important actor al relațiilor internaționale a devenit și momentul în care România a demonstrat angajamentul său de a deveni un aliat NATO. Într-o nouă decizie legislativă, Parlamentul de la București a hotărât, în septembrie 2001, participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Practic, înainte de a deveni membru de jure al NATORomânia a început să se comporte ca un aliat de facto, devenind parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) conduse de SUA care s-a implicat în Războiul din Afganistan, prezență militară care continuă și în prezent. Tot înainte de momentul formal al aderării, în 2003, România și-a început prezența militară în Irak, unde a făcut parte din Forța Multinațională condusă tot de Statele Unite în baza unei ”coaliții de voință” în contextul în care aliați precum Germania și Franța s-au opus acestei intervenții.

Astfel, încă din 2001, forțele militare românești au participat la misiunile NATO în Afganistan, atingând în 2010 cel mai ridicat nivel de prezență al unui contingent militar românesc în operațiunile aliate din această țară – aproximativ 1.800 de militari. Până la retragerea militară SUA și NATO din Afganistan, România a fost al 5-lea aliat NATO ca mărime a contribuției sale cu forțe militare la operațiunea Resolute Support din Afganistan. În cei 20 de ani de prezență în Afganistan, 29 de soldați români și-au pierdut viața ca parte a angajamentului asumat pentru ca România și cetățenii săi să fie parte integrantă a sistemului de apărare colectivă și securitate euro-atlantică.

Implicarea militară română în Irak, care de asemenea precede momentul aderării formale, a debutat în 2003 cu o prezență militară de 730 de soldați, efective sporite cu încă 130 de soldați în anul 2005. În 2008 și 2009, contingentul militar al României în Irak s-a diminuat la 501, respectiv 350 de soldați ca parte a îndeplinirii misiunii aliate. În contextul etapelor succesive de retragere a forțelor multinaționale din Irak, România și-a asumat păstrarea efectivelor militare în teritoriu până în 2011, alături de forțele britanice și americane. Cu toate acestea, ca parte a termenilor acordului de retragere dintre SUA și Irak, România a trebuit să decidă și să pună în practică retragerea trupelor în 2009, făcând parte din penultimul val de retrageri militare înainte de retragerile Marii Britanii și Statelor Unite din 2011. În total, în cei șase ani de prezență militară în Irak, trei militari români și-au pierdut viața.

Două decenii mai târziu de la discursul lui George W. Bush la București, țările NATO vor marca deciziile summitului de la Praga printr-o reuniune a miniștrilor de externe din NATO, care se va desfășura la București în perioada 29-30 noiembrie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

Published

on

© US Department of Defense

Estonia a semnat un contract pentru achiziţionarea de sisteme de lansatoare de rachete americane HIMARS, pentru suma de 200 de milioane de dolari, a anunţat sâmbătă Centrul estonian pentru investiţii în apărare (ECDI), relatează AFP.

Directorul executiv al ECDI, Magnus-Valdemar Saar, a încheiat acordul vineri cu Agenţia americană de cooperare pentru apărare şi securitate (DSCA), o agenţie a Departamentului Apărării din SUA, pentru a îmbunătăţi “capacitatea de tir indirect” (adică asupra ţintelor care nu sunt vizibile pentru operatorul bateriei) a forţelor estoniene, potrivit unui comunicat, informează Agerpres.

Acest tip de lansator de rachete a fost furnizat Ucrainei de către Statele Unite, sporindu-i capacitatea de apărare în faţa invaziei ruse, lansate pe 24 februarie.

Estonia, vecină cu Rusia, şi-a crescut de atunci cheltuielile pentru apărare, la fel şi statele vecine baltice, Lituania şi Letonia, precum şi Polonia.

Aceasta este cea mai importantă achiziţie de arme realizată vreodată de Estonia.

Rachetele comandate de Tallinn – al căror număr exact nu a fost precizat – sunt de diferite tipuri, raza lor de acţiune variind de la 70 la 300 de km. Ele vor fi livrate din 2024.

În noiembrie, Lituania şi-a anunţat intenţia de a cumpăra opt sisteme de lansatoare de rachete HIMARS, pentru suma de 495 de milioane de dolari. 

Continue Reading

NATO

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că este încă „prea devreme” pentru a trage o concluzie cu privire la solicitarea Poloniei de a muta în Ucraina sistemele de apărare antiaeriană Patriot, oferite de Germania.

„Există un dialog în curs de desfășurare și, de asemenea, un proces în Polonia. Așadar, cred că este prea devreme pentru a trage concluzii. Este important să separăm discuția despre cele trei unități Patriot, pe care Germania s-a oferit să le acorde pentru protejarea spațiului aerian polonez, de problema apărării aeriene suplimentare a Ucrainei. Am fost cu toții de acord cu privire la necesitatea urgentă de a ajuta Ucraina, inclusiv cu sisteme de apărare aeriană”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, după participarea la Conferința de Securitate de la Berlin.

Acesta a amintit că Germania a livrat deja Ucrainei „sisteme de apărare aeriană moderne, importante și critice, nu în ultimul rând sistemele de apărare aeriană IRIS-T”, iar „Aliații sunt pregătiți să facă un pas înainte și să furnizeze și mai multă apărare aeriană Ucrainei”. Însă, a subliniat, de asemenea, că „este important să înțelegem că nu este vorba doar despre livrarea de noi sisteme, ci și despre asigurarea faptului că sistemele pe care le-am livrat deja pot funcționa”. 

„Deci este vorba de nevoia de muniție pentru sistemele existente. Este vorba de nevoia de piese de schimb și de întreținere. Așadar, cred că ar trebui să separăm problema celor trei, oferta de sprijinire a Poloniei cu baterii Patriot la nivel general și o problemă mult mai amplă, aceea de a ne asigura că Aliații asigură apărarea aeriană a Ucrainei”, a explicat secretarul general al NATO.

Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat Germania să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană Patriot „cât mai curând” posibil, insistând că este vorba de un „sistem pur defensiv”, astfel încât transferul Patriot nu va duce la o escaladare a conflictului cu Rusia de către o ţară membră NATO, precum Germania, relatează CNN. Comentariile lui Kuleba au fost făcute după ce ministrul polonez al apărării, Mariusz Błaszczak, a declarat săptămâna trecută că Berlinul ar trebui să trimită sisteme de apărare antiaeriană cu rachete Patriot direct Ucrainei, mai degrabă decât Poloniei, care a primit oferta de sprijin pentru apărarea aeriană după ce o rachetă rătăcită din conflictul ruso-ucrainean a căzut pe teritoriul său, omorând două persoane.

În acest sens, cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi că oferta Germaniei rămâne valabilă în continuare, „oferta pe care am făcut-o la adresa Poloniei, de a contribui la consolidarea securității Poloniei prin desfășurarea a trei sisteme Patriot”, însă discuția bilaterală este încă în desfășurare.

Sistemele Patriot fac parte din sistemele integrate de apărare aeriană ale NATO şi sunt destinate utilizării pe teritoriul NATO. Amplasarea unuia pe teritoriul non-NATO ar necesita discuţii cu alţi membri ai blocului, relatează Agerpres.

Continue Reading

NATO

Olaf Scholz și premierul Norvegiei lansează în cadrul NATO o inițiativă pentru o mai bună protejare a infrastructurilor maritime, ”artere ale economiei moderne”

Published

on

© Tor Borgersen / Prime Minister's Office

Cancelarul german, Olaf Scholz, și prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Store, au anunțat miercuri că lansează în cadrul NATO o inițiativă menită să protejeze mai bine infrastructura maritimă, după exploziile din septembrie care au afectat ireversibil gazoductele Nord Stream 1 și 2, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Suntem pe cale să-i cerem secretarului general al NATO (Jens Stoltenberg) să creeze o instanţă de coordonare pentru protecţia infrastructurilor maritime”, a declarat Scholz în faţa presei la Berlin.

Demersul dorește să arate ”în mod clar” că ”luăm foarte serios protecția infrastructurilor noastră și că nimeni nu poate crede că atacurile vor rămâne fără consecințe”.

Aceste infrastructuri ”sunt artere ale economiei moderne (…) Germania şi Norvegia au discutat în ultimele săptămâni despre modul în care am putea să întărim” securitatea lor, a subliniat şi premierul norvegian, a cărui ţară a devenit cel mai mare furnizor de gaz natural pentru Europa.

Conductele Nord Stream 2 au fost în în luna septembrie ținta unor ”acte de sabotaj”, după cum au acuzat și NATO și UE, prin vocile secretarului general Jens Stoltenberg și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De altfel, aceasta din urmă a propus în luna octombrie consolidarea rezilienței infrastructurii critice a UE, printr-un plan în cinci puncte axat pe trei domenii prioritare: pregătire, răspuns și cooperare internațională.

Instituția europeană a pledat, de asemenea, pentru consolidarea cooperării cu partenerii-cheie și cu țările învecinate în ceea ce privește reziliența infrastructurii critice.

Astfel, Comisia și Înaltul Reprezentant au stabilit că își vor consolida coordonarea cu NATO prin intermediul dialogului structurat UE-NATO privind reziliența și vor institui un grup operativ în acest scop.

Continue Reading

Facebook

NATO40 mins ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.45 mins ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.52 mins ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.1 hour ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE20 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA22 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA1 day ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G71 day ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending