Connect with us

ROMÂNIA

11 iulie 1997 – Bill Clinton la București: ”Păstrați această direcție. Viitorul este al vostru”. Parteneriatul Strategic România-SUA la 25 de ani de la lansare

Published

on

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 25 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La două zile după summitul NATO de la Madrid, unde România nu a primit invitația de aderare la Alianță, Piața Universității din capitală, loc simbol al manifestațiilor pro-democratice în timpul prăbușirii comunismului, a găzduit momentul de naștere a ceea ce a devenit cea mai importantă relație strategică bilaterală pentru politica externă a României: Parteneriatul Strategic cu SUA. La două decenii și jumătate distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.


”Salut dorinţa fierbinte a României de a contribui mai mult la securitatea europeană şi de a întări continentul european. Şi eu doresc împlinirea acestui deziderat, în folosul Europei, americanilor şi românilor. Şi vă spun astăzi: continuaţi pe această direcție, iar România va reuşi să depăşească acest moment important. Vreau să transmit acest mesaj clar tuturor naţiunilor: uşa NATO este şi va rămîne deschisă şi noi vă vom ajuta să treceţi prin ea. România este unul dintre cei mai puternici candidați. Dacă păstrați direcția și vă manifestați iubirea pentru libertate pe care o vedem astăzi aici, nu va exista un candidat mai puternic. Păstrați direcția, păstrați direcția. Viitorul este al vostru. Între timp, eu și președintele vostru am căzut de acord să elaborăm un parteneriat strategic între națiunile noastre, un parteneriat important pentru America deoarece România este importantă pentru America prin sine şi ca un model în această regiune dificilă. România poate arăta popoarelor din această regiune și popoarelor lumii că există o cale mai bună decât diviziunea și represiunea. Este calea cooperării, libertății și păcii”. (extras din discursul președintelui american Bill Clinton, din piața Universității din București, 11 iulie 1997, discurs în care a anunțat și lansarea Parteneriatului Strategic româno-american).


Discursul lui Bill Clinton a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzeci și treia sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan, în asumarea și în alocarea a minim 2% din PIB pentru Apărare și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA. 

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatului Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite. Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu, care ulterior a trecut sub comanda NATO și a fost integrată în sistemul de apărare antirachetă al Alianței

În cei douăzeci și cinci de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic. Însă, în ultimii 13 ani, Bucureștiul a primit vizita a doi vicepreședinți americani. Joe Biden, actualul președinte al SUA, a vizitat România în două momente cheie: 2009 – prima vizită în Europa Centrală și de Est a noului vicepreședinte american de la acea vreme, care a culminat și cu anunțul intenției de a desfășura sistemul antirachetă al SUA în România și 2014 – la două luni după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă. Cel mai recent, vicepreședinta Kamala Harris s-a aflat la București în luna martie, la câteva săptămâni după ce Rusia a declanșat războiul său neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. În același context, România a fost vizitată în primăvara acestui an și de Prima Doamnă a SUA Jill Biden.

Anii 2017, 2019 și 2020, 2021 și 2022 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într- un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României.

La 19 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

2021 a fost anul în care Forțele Aeriene ale SUA au început derularea unor investiții de 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, fiind cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul respectiv. În același an, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. În aceeași dimensiune de cooperare, liderii G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden au lansat Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII)prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Printre proiectele finanțate se numără și implementarea de către România a unei centrale de tipul reactorului modular de mici dimensiuni, fiind vorba despre 14 milioane de dolaripentru susținerea studiului de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România.

Împlinirea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România – SUA la 11 iulie 2022 coincide cu acțiunile de unitate transatlantică în păstrarea securității euro-atlantice, în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii militare a Rusiei. România, SUA și ceilalți aliați din NATO au încheiat în urmă cu două săptămâni un nou summit aliat la Madrid, unde liderii euro-atlantici au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, au hotărât consolidarea pe termen lung a prezenței NATO pe flancul estic în baza noii abordări de “apărare înaintată” pe termen lung, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere Alianță. și s-au reunit, în premieră, cu liderii partenerilor democratici din Indo-Pacific, precum și cu liderii UE. Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. În completarea Conceptului Strategic, liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.

În plan bilateral, președintele american Joe Biden a anunțat la același summit că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar, ceea ce va crește prezența militară americană în țara noastră la 7.000 de militari.

Statele Unite și-au dublat deja prezența militară în țara noastră încă din luna februarie, de la 1.000 de soldați la aproape 2.000 de militari.

Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care ajunge la 2.000 de soldați. 

În acest interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

Published

on

© Ministerul Muncii și Solidarității Sociale/ Facebook

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a participat astăzi la Forumul Inaugural al Coaliției Globale pentru Justiție Socială, eveniment desfășurat în marja celei de-a 112-a Conferințe Internaționale a Muncii de la Geneva, în Elveția.

Potrivit unui comunicat al MMSS, forumul a fost deschis în prezența lui Antonio Guterres, secretar general ONU, și a lui Nicolas Schmit, comisarul european pentru Muncă și Drepturi Sociale.

Doar 14 state membre UE sunt partenere ale acestei Coaliții, printre care și România.

Ministerul menționează că ”țara noastră a făcut deja pași importanți pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, de trai și de protecție socială, măsurile luate de Guvernul condus de Marcel Ciolacu având efecte notabile în economia națională”.

Citiți și: Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

Conform datelor oficiale, doar două state – România și Brazilia – au înregistrat în acest an o îmbunătățire a rating-ului de țară. Performanța României este cu atât mai importantă cu cât 13 state din lume s-au confruntat în acest an cu o înrăutățire a rating-ului de țară.

”România a aderat la Coaliția Globală pentru Justiție Socială în principal datorită faptului că împărtășește și susține valorile pe care aceasta le promovează. Și noi credem și acționăm pentru tratament egal și corect, respectarea drepturilor omului și drepturilor în lumea muncii. Creșterea economică trebuie să se regăsească în creșterea nivelului de trai al fiecărui cetățean. România ia măsuri active în domeniul ocupării pentru a avea locuri de muncă decente, locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, precum și o societate incluzivă. Alte obiective majore vizează dezvoltarea sectorului de economie socială, protecția socială, intensificarea dialogului social și creșterea nivelului de acoperire a negocierii colective. Construim un viitor cu dreptate socială pentru toți!”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În prezent, din Coaliția Globală pentru Justiție Socială fac parte 71 de Guverne (dintre care 14 ale unor state membre UE), 82 de sindicate, inclusiv din România, și 32 de patronate.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj cu prilejul Zilei Eroilor, în care a subliniat că, “oricând”, pot apărea pericole la adresa securităţii în regiune despre care se credea că nu mai sunt posibile.

Mesajul a fost prezentat de consilierul prezidenţial pentru securitate națională Ion Oprişor în cadrul ceremoniei desfăşurate la Monumentul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Bucureşti.

“Libertatea, democraţia, statul de drept, menţinerea unor societăţi în care cetăţenii sunt apăraţi şi mereu în siguranţă – toate acestea par, de multe ori, a fi garantate de la sine, mai ales în lunga perioadă de pace pe care a avut-o continentul nostru. Din păcate, realităţile recente ne dovedesc că pot apărea oricând pericole la adresa securităţii zonei noastre pe care nu le mai credeam posibile. Astăzi, suntem martori ai unor provocări majore, iar Europa se află în faţa unui război brutal de agresiune, neprovocat şi injust, iniţiat de Rusia împotriva Ucrainei”, a spus şeful statului.

El a afirmat că acest conflict nu afectează doar suveranitatea şi interesele poporului ucrainean, ci riscă să destabilizeze profund ordinea internaţională bazată pe reguli.

“Trebuie să învăţăm din lecţiile istoriei, astfel încât greşelile trecutului să nu mai fie repetate. Este responsabilitatea generaţiei noastre să se asigure că manifestările autocratice, imperialiste şi extremiste sunt contracarate şi este instaurată o pace durabilă”, a completat Iohannis.

Potrivit preşedintelui, Ziua Eroilor are semnificaţii profunde şi aminteşte că “jertfa eroilor neamului pentru atingerea intereselor naţionale nu a fost în zadar”.

“Avem cu toţii datoria să-i onorăm cu deosebit respect pe cei care au făcut sacrificiul suprem pentru ca noi astăzi să trăim în libertate şi democraţie. În acelaşi timp, ne manifestăm recunoştinţa faţă de eroii care au supravieţuit ororilor celui de-al Doilea Război Mondial, faţă de cei care s-au opus dictaturii comuniste şi care au luptat pentru libertate în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, contribuind decisiv la înlăturarea regimului totalitar din România”, a evidenţiat el.

Şeful statului şi-a exprimat aprecierea faţă de cei care fac parte în prezent din sistemul de apărare.

“Transmit aprecierea mea tuturor reprezentanţilor structurilor din sistemul naţional de apărare care continuă să-şi pună viaţa în pericol pentru apărarea intereselor României, dar şi pentru toţi acei eroi nevăzuţi care acţionează, zi de zi, cu dăruire şi curaj pentru salvarea vieţii semenilor lor şi pentru ca înaltele valori umane să fie respectate şi asigurate”, a afirmat Klaus Iohannis.

Continue Reading

ROMÂNIA

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

Published

on

© European Union, 2023

Miniștrii de externe din opt țări membre ale Uniunii Europene, printre care și ministrul Luminița Odobescu, au solicitat Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le interzică diplomaților ruși să se deplaseze liber în interiorul blocului european, argumentând că libera circulație a acestora ar trebui limitată la statele în care sunt acreditați, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

”Libera circulaţie în întreg spaţiul Schengen a titularilor de paşapoarte diplomatice şi de serviciu ruseşti, acreditaţi într-un singur stat gazdă, facilitează activităţile maligne”, precizează oficialii europeni într-o scrisoare adresată lui Borrell, datată 11 iunie.

Ei atrag atenția că principala sarcină de lucru pentru un număr considerabil de ”diplomați” ruși în UE este aceea de a răspândi propaganda Kremlinului și să pregătească acte de sabotaj.

Aceasta fiind situația, miniștrii de externe din Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia şi România îl invită pe Înaltul Reprezentant al UE ”să prezinte urgent o propunere pentru un text concret de măsuri restrictive”, respectând astfel principiul reciprocității prin limitarea circulației ”membrilor misiunilor diplomatice ruseşti şi a membrilor familiilor acestora doar pe teritoriul statului în care sunt acreditaţi”.

Uniunea Europeană a impus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei ca urmare a războiului ilegal și neprovocat declanșat de Kremlin împotriva Ucrainei care se adaugă măsurilor impuse deja Moscovei încă din 2014, după ce aceasta din urmă a anexat ilegal Peninsula ucraineană Crimeea.

Pe lângă aceste sancțiuni, UE și țările membre, printre care și România, și-au arătat sprijinul față de Kiev și prin expulzarea mai multor diplomați ruși de pe teritoriul lor.

Doar că mașinăria de manipulare a informației și dezinformare a Kremlinului continuă să funcționeze. 

Nu mai târziu de sfârșitul lunii martie, Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a dezvăluit că membri ai Parlamentului European au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă

Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și ale cărei tentacule erau întinse până în Parlamentul European.

În contextul dat, UE a decis să includă Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta pe lista sancțiunilor.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste canale mass-media se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și sunt absolut esențiale în promovarea și sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și în destabilizarea țărilor învecinate.

În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, măsurile convenite nu vor împiedica canalele mass-media vizate și personalul acestora să desfășoare alte activități în UE în afara activităților de difuzare, de exemplu cercetare și interviuri.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO3 hours ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA3 hours ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.3 hours ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.4 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE5 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.5 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE5 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.6 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA6 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending