Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 25 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La două zile după summitul NATO de la Madrid, unde România nu a primit invitația de aderare la Alianță, Piața Universității din capitală, loc simbol al manifestațiilor pro-democratice în timpul prăbușirii comunismului, a găzduit momentul de naștere a ceea ce a devenit cea mai importantă relație strategică bilaterală pentru politica externă a României: Parteneriatul Strategic cu SUA. La două decenii și jumătate distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.
”Salut dorinţa fierbinte a României de a contribui mai mult la securitatea europeană şi de a întări continentul european. Şi eu doresc împlinirea acestui deziderat, în folosul Europei, americanilor şi românilor. Şi vă spun astăzi: continuaţi pe această direcție, iar România va reuşi să depăşească acest moment important. Vreau să transmit acest mesaj clar tuturor naţiunilor: uşa NATO este şi va rămîne deschisă şi noi vă vom ajuta să treceţi prin ea. România este unul dintre cei mai puternici candidați. Dacă păstrați direcția și vă manifestați iubirea pentru libertate pe care o vedem astăzi aici, nu va exista un candidat mai puternic. Păstrați direcția, păstrați direcția. Viitorul este al vostru. Între timp, eu și președintele vostru am căzut de acord să elaborăm un parteneriat strategic între națiunile noastre, un parteneriat important pentru America deoarece România este importantă pentru America prin sine şi ca un model în această regiune dificilă. România poate arăta popoarelor din această regiune și popoarelor lumii că există o cale mai bună decât diviziunea și represiunea. Este calea cooperării, libertății și păcii”. (extras din discursul președintelui american Bill Clinton, din piața Universității din București, 11 iulie 1997, discurs în care a anunțat și lansarea Parteneriatului Strategic româno-american).
Discursul lui Bill Clinton a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzeci și treia sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan, în asumarea și în alocarea a minim 2% din PIB pentru Apărare și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA.
De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatului Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite. Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu, care ulterior a trecut sub comanda NATO și a fost integrată în sistemul de apărare antirachetă al Alianței
În cei douăzeci și cinci de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic. Însă, în ultimii 13 ani, Bucureștiul a primit vizita a doi vicepreședinți americani. Joe Biden, actualul președinte al SUA, a vizitat România în două momente cheie: 2009 – prima vizită în Europa Centrală și de Est a noului vicepreședinte american de la acea vreme, care a culminat și cu anunțul intenției de a desfășura sistemul antirachetă al SUA în România și 2014 – la două luni după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă. Cel mai recent, vicepreședinta Kamala Harris s-a aflat la București în luna martie, la câteva săptămâni după ce Rusia a declanșat războiul său neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. În același context, România a fost vizitată în primăvara acestui an și de Prima Doamnă a SUA Jill Biden.
Anii 2017, 2019 și 2020, 2021 și 2022 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.
La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într- un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă
La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României.
La 19 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.
În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.
Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.
De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.
De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.
2021 a fost anul în care Forțele Aeriene ale SUA au început derularea unor investiții de 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, fiind cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul respectiv. În același an, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. În aceeași dimensiune de cooperare, liderii G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden au lansat Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII)prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Printre proiectele finanțate se numără și implementarea de către România a unei centrale de tipul reactorului modular de mici dimensiuni, fiind vorba despre 14 milioane de dolaripentru susținerea studiului de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România.
Împlinirea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România – SUA la 11 iulie 2022 coincide cu acțiunile de unitate transatlantică în păstrarea securității euro-atlantice, în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii militare a Rusiei. România, SUA și ceilalți aliați din NATO au încheiat în urmă cu două săptămâni un nou summit aliat la Madrid, unde liderii euro-atlantici au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, au hotărât consolidarea pe termen lung a prezenței NATO pe flancul estic în baza noii abordări de “apărare înaintată” pe termen lung, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere Alianță. și s-au reunit, în premieră, cu liderii partenerilor democratici din Indo-Pacific, precum și cu liderii UE. Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. În completarea Conceptului Strategic, liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.
În plan bilateral, președintele american Joe Biden a anunțat la același summit că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar, ceea ce va crește prezența militară americană în țara noastră la 7.000 de militari.
Statele Unite și-au dublat deja prezența militară în țara noastră încă din luna februarie, de la 1.000 de soldați la aproape 2.000 de militari.
Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care ajunge la 2.000 de soldați.
În acest interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA.
Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.