Connect with us

NATO

Astăzi în istorie: 20 de ani de când România a fost invitată să adere la NATO. Săptămâna viitoare, România găzduiește în premieră o reuniune a miniștrilor de externe din NATO

Published

on

© NATO/ Twitter

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea astăzi, 21 noiembrie 2022, a 20 de ani de la primirea, de către România, a invitației de aderare la Alianța Nord-Atlantică, la Summitul NATO de la Praga.

În acest context simbolic, săptămâna viitoare ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va găzdui, în numele României, la București, reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, prima reuniune în acest format organizată de România de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică și al doilea eveniment formal NATO de nivel înalt găzduit de România, după Summitul de la București din 2008.

În data de 21 noiembrie 2002, la primul Summit NATO organizat într-o țară de după Cortina de Fier, liderii NATO au menționat, în Declarația Summitului de la Praga, decizia de invitare a șapte state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia – să se alăture Alianței Nord-Atlantice. Potrivit Declarației, accederea acestor state „va consolida securitatea întregii zone euroatlantice, și va contribui la atingerea scopului comun al Europei reîntregite și libere, unită în pace de valori comune”. 

Imediat după primirea invitației de aderare, România a început să participe activ la discuțiile în format Aliat. Încheierea completă a etapelor aderării a avut loc în martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare.

Acest moment cu semnificație istorică unică a reprezentat un succes major al politicii externe a României, un obiectiv susținut constant de întreaga clasă politică și de societatea civilă. 

Astăzi, România este un stat Aliat responsabil și de încredere, beneficiind de cele mai ample garanții de securitate din istoria sa.

Cu ocazia marcării a 20 de ani de la primirea invitației de aderare la NATO, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a emis o declarație:

 

În urmă cu 20 de ani, la Summitul NATO de la Praga, România, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia, a primit invitația de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Această decizie istorică a reprezentat un pas major către reunificarea pașnică a Europei. Pentru țara noastră, a însemnat, totodată, îndeplinirea unui obiectiv național și a unor speranțe împărtășite de toți românii. Pentru NATO, după cum remarca însuși Președintele Václav Havel la acel moment, invitarea celor șapte noi membri contribuia la scopul fundamental al Alianței: „asigurarea celei mai bune protecții pentru securitatea, libertatea, demnitatea, drepturile și prosperitatea cetățenilor săi”.

Decizia din 2002 recunoștea angajamentul ferm al României și al celorlalte state invitate față de valorile democratice aflate la baza Alianței. Aceasta a fost, în același timp, recunoștea capacității acestor țări de a contribui în mod substanțial la apărarea colectivă a NATO și la îndeplinirea sarcinilor sale fundamentale.

Runda de extindere lansată la Praga a avut un rol decisiv în eliminarea diviziunilor Războiului Rece și a dus la reîntărirea legăturilor de prietenie și cooperare în Europa Centrală și de Est.  A reprezentat un proces de transformare profundă, care a avansat în strânsă legătură cu extinderea Uniunii Europene.

Aderarea României, Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei a extins spațiul euroatlantic de valori, stabilitate și securitate, a făcut NATO mai puternică și a întărit legătura transatlantică, care este indispensabilă pentru securitatea internațională.

În spiritul unității și solidarității aliate, România a adus o contribuție importantă la apărarea colectivă a NATO, la misiunile și operațiile Alianței, precum și la procesul de consolidare și adaptare a acesteia la un spectru de provocări din ce în ce mai larg. Ca parte a acestui angajament, România a făcut constant demersuri de consolidare a propriilor capabilități, pe baza principiului distribuției echitabile a sarcinilor, inclusiv prin creșterea bugetului destinat apărării de la 2% la 2,5% din PIB începând cu anul 2023.

Extinderea lansată la Praga în 2002 a evidențiat viabilitatea Politicii Ușilor Deschise a NATO, reconfirmată de rundele ulterioare de extindere și de deciziile Summitului NATO de la București din 2008. Alianța a devenit astfel mai bine pregătită pentru exercitarea rolului său fundamental de pilon al ordinii internaționale bazate pe reguli.

În conformitate cu Articolul 10 al Tratatului de la Washington, România consideră că ușa NATO trebuie să rămână deschisă tuturor democrațiilor europene care doresc și pot să își asume responsabilitățile și obligațiile statutului de membru, așa cum este cazul Finlandei și Suediei. 

Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei este în prezent cea mai gravă și mai urgentă amenințare pentru securitatea Alianței, dar și pentru pacea și stabilitatea întregului spațiu euroatlantic. România își reafirmă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Susținerea Ucrainei reprezintă un efort crucial și urgent pentru întreaga Alianță și toți partenerii săi care împărtășesc valori comune.

Într-un context internațional dificil și complex, statele membre NATO și-au demonstrat în repetate rânduri unitatea, coeziunea și solidaritatea, precum și angajamentul categoric față de apărarea colectivă afirmată de Articolul 5 al Tratatului de la Washington. În conformitate cu noul Concept Strategic al NATO, adoptat la Summitul de la Madrid din acest an, este esențial să continuăm împreună eforturile de întărire a posturii de apărare și descurajare de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. În același timp, NATO trebuie să își continue eforturile de creștere a rezilienței strategice, atât pentru membrii săi, cât și pentru partenerii vulnerabili din vecinătate, a căror securitate este strâns interconectată cu a noastră.

În toate aceste demersuri rămâne esențială cooperarea NATO cu partenerii internaționali, în primul rând cu Uniunea Europeană și cu Organizația Națiunilor Unite, dar și cu alți parteneri care împărtășesc valorile și interesele Alianței. Trebuie să continuăm construirea unor astfel de parteneriate, pentru a ne spori propria securitate și capacitatea de a face față provocărilor comune.

La două decenii de la momentul istoric al Summitului de la Praga, România își reiterează angajamentul de neclintit față de valorile și interesele comune care stau la baza forței și solidarității NATO. Parcursul nostru de succes de membru NATO – precum și cel al aliaților și partenerilor noștri de drum din 2002:  Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia – s-a reflectat în succesul întregii Alianțe, ca promotor al păcii în Europa și în lume. După cum a demonstrat constant în ultimii 20 de ani, după cum o arată și astăzi, România este gata, alături de aliații săi din NATO, să apere pacea, libertatea, securitatea și valorile noastre comune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că este încă „prea devreme” pentru a trage o concluzie cu privire la solicitarea Poloniei de a muta în Ucraina sistemele de apărare antiaeriană Patriot, oferite de Germania.

„Există un dialog în curs de desfășurare și, de asemenea, un proces în Polonia. Așadar, cred că este prea devreme pentru a trage concluzii. Este important să separăm discuția despre cele trei unități Patriot, pe care Germania s-a oferit să le acorde pentru protejarea spațiului aerian polonez, de problema apărării aeriene suplimentare a Ucrainei. Am fost cu toții de acord cu privire la necesitatea urgentă de a ajuta Ucraina, inclusiv cu sisteme de apărare aeriană”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, după participarea la Conferința de Securitate de la Berlin.

Acesta a amintit că Germania a livrat deja Ucrainei „sisteme de apărare aeriană moderne, importante și critice, nu în ultimul rând sistemele de apărare aeriană IRIS-T”, iar „Aliații sunt pregătiți să facă un pas înainte și să furnizeze și mai multă apărare aeriană Ucrainei”. Însă, a subliniat, de asemenea, că „este important să înțelegem că nu este vorba doar despre livrarea de noi sisteme, ci și despre asigurarea faptului că sistemele pe care le-am livrat deja pot funcționa”. 

„Deci este vorba de nevoia de muniție pentru sistemele existente. Este vorba de nevoia de piese de schimb și de întreținere. Așadar, cred că ar trebui să separăm problema celor trei, oferta de sprijinire a Poloniei cu baterii Patriot la nivel general și o problemă mult mai amplă, aceea de a ne asigura că Aliații asigură apărarea aeriană a Ucrainei”, a explicat secretarul general al NATO.

Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat Germania să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană Patriot „cât mai curând” posibil, insistând că este vorba de un „sistem pur defensiv”, astfel încât transferul Patriot nu va duce la o escaladare a conflictului cu Rusia de către o ţară membră NATO, precum Germania, relatează CNN. Comentariile lui Kuleba au fost făcute după ce ministrul polonez al apărării, Mariusz Błaszczak, a declarat săptămâna trecută că Berlinul ar trebui să trimită sisteme de apărare antiaeriană cu rachete Patriot direct Ucrainei, mai degrabă decât Poloniei, care a primit oferta de sprijin pentru apărarea aeriană după ce o rachetă rătăcită din conflictul ruso-ucrainean a căzut pe teritoriul său, omorând două persoane.

În acest sens, cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi că oferta Germaniei rămâne valabilă în continuare, „oferta pe care am făcut-o la adresa Poloniei, de a contribui la consolidarea securității Poloniei prin desfășurarea a trei sisteme Patriot”, însă discuția bilaterală este încă în desfășurare.

Sistemele Patriot fac parte din sistemele integrate de apărare aeriană ale NATO şi sunt destinate utilizării pe teritoriul NATO. Amplasarea unuia pe teritoriul non-NATO ar necesita discuţii cu alţi membri ai blocului, relatează Agerpres.

Continue Reading

NATO

Olaf Scholz și premierul Norvegiei lansează în cadrul NATO o inițiativă pentru o mai bună protejare a infrastructurilor maritime, ”artere ale economiei moderne”

Published

on

© Tor Borgersen / Prime Minister's Office

Cancelarul german, Olaf Scholz, și prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Store, au anunțat miercuri că lansează în cadrul NATO o inițiativă menită să protejeze mai bine infrastructura maritimă, după exploziile din septembrie care au afectat ireversibil gazoductele Nord Stream 1 și 2, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Suntem pe cale să-i cerem secretarului general al NATO (Jens Stoltenberg) să creeze o instanţă de coordonare pentru protecţia infrastructurilor maritime”, a declarat Scholz în faţa presei la Berlin.

Demersul dorește să arate ”în mod clar” că ”luăm foarte serios protecția infrastructurilor noastră și că nimeni nu poate crede că atacurile vor rămâne fără consecințe”.

Aceste infrastructuri ”sunt artere ale economiei moderne (…) Germania şi Norvegia au discutat în ultimele săptămâni despre modul în care am putea să întărim” securitatea lor, a subliniat şi premierul norvegian, a cărui ţară a devenit cel mai mare furnizor de gaz natural pentru Europa.

Conductele Nord Stream 2 au fost în în luna septembrie ținta unor ”acte de sabotaj”, după cum au acuzat și NATO și UE, prin vocile secretarului general Jens Stoltenberg și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De altfel, aceasta din urmă a propus în luna octombrie consolidarea rezilienței infrastructurii critice a UE, printr-un plan în cinci puncte axat pe trei domenii prioritare: pregătire, răspuns și cooperare internațională.

Instituția europeană a pledat, de asemenea, pentru consolidarea cooperării cu partenerii-cheie și cu țările învecinate în ceea ce privește reziliența infrastructurii critice.

Astfel, Comisia și Înaltul Reprezentant au stabilit că își vor consolida coordonarea cu NATO prin intermediul dialogului structurat UE-NATO privind reziliența și vor institui un grup operativ în acest scop.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

Published

on

© MAE

Reuniunea şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, desfăşurată la Bucureşti, înseamnă “foarte mult” pentru prestigiul României, dar şi pentru securitatea ei, a declarat ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, subliniind că reuniunea ministerială aliată este unul dintre “cele mai importante evenimente” care au avut loc la Bucureşti în ultimii ani, fiind primul eveniment la nivel înalt pe care România îl găzduieşte după Summitul NATO din 2008, prima reuniune a miniştrilor de externe după Summitul de la Madrid, prima reuniune la care participă miniştrii de externe din Finlanda şi din Suedia, în calitate de state care urmează să adere la NATO, iar o altă premieră a reprezentat-o participarea ministrului de externe din Republica Moldova și găzduirea de către România a unei reuniuni G7 pentru prima dată.

“România îşi vede recunoscut la nivel internaţional profilul pe care îl are în Alianţa Nord-Atlantică şi care este un profil foarte bine conturat. România este un aliat foarte apreciat în interiorul NATO. În al doilea rând, este recunoscut angajamentul nostru puternic pentru valorile Alianţei Nord-Atlantice şi pentru obiectivele Alianţei. Aşa cum spunea şi domnul preşedinte, România a fost un participant extrem de activ, extrem de substanţial la foarte multe operaţii ale Alianţei, la foarte multe misiuni. România este un aliat pe care se poate conta. Aceasta este percepţia pe care în acest moment aliaţii o au faţă de România. (…) Eu cred că această reuniune înseamnă foarte mult pentru prestigiul României, dar înseamnă foarte mult, în termeni concreţi, pentru securitatea României. Eu cred că această reuniune aduce şi a adus deja mai multă securitate pentru România şi cetăţenii români”, a precizat Aurescu, în conferinţa de presă susţinută la finalul reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, desfăşurată marţi şi miercuri la Bucureşti, informează Agerpres.

El a subliniat că România se află “sub umbrela de securitate” a NATO, care este “cea mai puternică alianţă politico-militară” din istorie.

Aurescu a menţionat că, după agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, prezenţa aliată s-a consolidat atât în nordul, cât şi în sudul Flancului Estic şi că au fost create grupurile de luptă. Pe teritoriul României există în jur de 5.000 de militari aliaţi, atât în cadrul Grupului de Luptă, cât şi prin prezenţa americană, subiecte despre care șeful diplomației române a discutat și cu omologul american Antony Blinken, aflat pentru prima dată într-o vizită în România.

“Summitul de la Madrid a adus în plus faţă de asta posibilitatea creşterii la nivel de brigadă, de la nivel de batalion, a Grupului de Luptă din România, în general a grupurilor de luptă de pe Flancul Estic, precum şi necesitatea de a avea trupe de reîntărire precis alocate fiecărui grup de luptă, deci fiecărui stat de pe Flancul Estic, la care se adaugă pre-poziţionarea de echipamente în statele din Flancul Estic. Noi trebuie în continuare să lucrăm – şi asta am atras atenţia în aceste zile colegilor din alianţă – trebuie să lucrăm pentru implementarea acestor decizii. Iar această implementare trebuie să aibă loc într-un ritm accelerat, având în vedere evoluţia de securitate din zonă, în aşa fel încât la Summitul de la Vilnius să putem înregistra cât mai multe progrese”, a spus Bogdan Aurescu.

Bogdan Aurescu a făcut referire şi la modul în care România a “obţinut” desfăşurarea acestei reuniuni la Bucureşti, menţionând că NATO are practica organizării “din când în când a unor reuniuni ministeriale şi în afara sediului” de la Bruxelles, iar aceste reuniuni “au întotdeauna o anumită semnificaţie” prin locul ales.

“Încă de la începutul lui 2021 am înaintat candidatura României pentru a găzdui această reuniune ministerială. Au existat demersuri diplomatice la nivelul statelor membre, demersuri diplomatice la nivelul Secretariatului internaţional, au existat demersuri pe care le-am făcut şi la nivel de ministru şi la nivel de ambasadori şi, într-un final, am reuşit să securizăm organizarea acestei reuniuni în România, în timpul anului 2022. După care a izbucnit războiul din Ucraina, atacul Federaţiei Ruse împotriva statului vecin, care a determinat luarea unei decizii în primăvara acestui an cu privire la desfăşurarea Ministerialei în România”, a afirmat el.

Conform şefului diplomaţiei române, a existat la un moment dat şi varianta organizării Ministerialei din România înaintea Summitului de la Madrid, însă “după o reflecţie mai serioasă” s-a considerat că este mai importantă organizarea acestei reuniuni în implementarea deciziilor Summitului de la Madrid. 

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

U.E.3 mins ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA12 mins ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE19 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA21 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA23 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G723 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN2 days ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.2 days ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN2 days ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending