Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru energie anunță că UE are în depozite suficiente gaze naturale pentru a face faţă iernii: Până la finele anului voi propune o reformă a pieţei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, le-a transmis eurodeputaților că statele membre au în depozite suficiente gaze naturale pentru a face față iernii, însă recenta creștere a prețurilor arată că este nevoie de o tranziție rapidă la surse regenerabile și să fie reformată piața gazelor din Uniunea Europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Gradul de umplere a depozitelor subterane este de peste 73% în Europa. Acest nivel este mai mic decât media din ultimii zece ani, dar unul adecvat pentru a acoperi necesarul din sezonul de iarnă”, a precizat Kadri Simson într-o dezbatere organizată de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, pe tema diminuării impactului creșterii prețurilor la energie.

În egală măsură, aceasta a anunțat că ”până la finalul anului” va propune ”o reformă a pieţei gazelor, şi în acest context voi revizui aspectele legate de stocare şi securitatea aprovizionării”.

Cotaţiile la gaze naturale au atins miercuri noi recorduri istorice pe piaţa de referinţă din Europa, ceea ce duce creşterile cumulate înregistrate în ultimele două zile la 60%, pe măsură ce impactul majorării costurilor la energie s-a răsfrânt asupra pieţelor de acţiuni şi obligaţiuni, informează Bloomberg, citat de Agerpres.

În acest context, România a propus, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor energiei la nivelul Uniunii Europene. 

Comisia Europeană urmează astfel să prezinte la 13 octombrie ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene, dând astfel curs solicitărilor venite din partea Spaniei.

De altfel, țara iberică se numără printre statele care au anunțat deja că vor plafona prețurile gazelor naturale, va reduce taxele și va redirecționa profiturile companiei energetice, ca parte a măsurilor menite să scadă prețurile la utilități.

Acesteia i s-a alăturat Italia, care și ea anunțat că analizează o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

La rândul său, Guvernul grec a informat că va cheltui 150 de milioane de euro pentru a reduce facturile de consum până la finalul anului. Lista țărilor care iau în calcul măsuri sau au făcut deja pași în această direcție este completată de Franța, care a decis să înghețe prețul gazelor și să scadă taxele pe electricitate.

În ceea ce privește România, premierul Florin Cîțu a detaliat că Guvernul va lua în considerare plafonarea prețului la energie dacă la nivelul UE există ”o masă critică” de țări care să adopte această soluție.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

UE și Japonia și-au intensificat astăzi, 2 decembrie, cooperarea în domeniul hidrogenului prin semnarea unui memorandum de cooperare (MoC) în vederea stimulării inovării și dezvoltării unei piețe internaționale a hidrogenului, informează Comisia Europeană.

În calitate de lideri în domeniul tehnologiei hidrogenului, UE și Japonia vor colabora în vederea producerii, comercializării, transportului, stocării, distribuției și utilizării durabile și la prețuri accesibile a hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Cooperarea va contribui la crearea unei piețe mondiale a hidrogenului bazată pe norme și transparentă, fără denaturări ale comerțului și investițiilor.

Memorandumul a fost semnat la Tokyo de comisarul pentru energie, Kadri Simson, și de ministrul japonez al economiei, comerțului și industriei, Yasutoshi Nishimura.

Ambele părți s-au angajat deja să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să accelereze tranziția către o energie curată, așa cum se subliniază în Alianța verde UE-Japonia. Hidrogenul poate avea o contribuție crucială atât la tranziția ecologică, cât și la securitatea energetică. Memorandumul identifică o serie de domenii în care guvernele, actorii industriali, instituțiile de cercetare și autoritățile locale din UE și Japonia vor fi încurajați să coopereze, cum ar fi:

  • politici, reglementări, stimulente și subvenții, inclusiv la nivel internațional, pentru a lucra în direcția unor standarde și certificări comune;
  • cele mai bune practici și lecții învățate în materie de cercetare, dezvoltare, aplicații și proiecte demonstrative privind hidrogenul regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon;
  • dezvoltarea de proiecte, inclusiv în contextul inițiativelor de cooperare multilaterală, inclusiv în vederea sprijinirii altor țări din întreaga lume;
  • educație, perfecționare, recalificare, recalificare și educație și formare profesională, inclusiv prin intermediul schimburilor.

UE și Japonia au un dialog bine dezvoltat în domeniul energiei, care acoperă subiecte precum securitatea energetică, energia eoliană offshore, gazul natural lichefiat (GNL), proiectarea pieței energiei electrice, tehnologiile energetice și energia nucleară.

Ambele părți și-au stabilit ca ambiție pe termen lung să fie neutre din punct de vedere climatic până în 2050, iar o cooperare mai strânsă în ceea ce privește emisiile de metan este, de asemenea, în discuție.

În cadrul summitului UE-Japonia din mai 2021, a fost creată o Alianță Verde în care hidrogenul a fost evidențiat ca fiind un domeniu-cheie al cooperării viitoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă patru noi programe Interreg, la care participă România și alte nouă țări UE, Ucraina și R. Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro, pentru perioada 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat patru noi programe Interreg, la care participă 10 state membre UE, între care și România, Ucraina și Republica Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro din fondurile UE pentru perioada 2021-2027, obiectivul fiind provocarea cooperării transfrontaliere, impulsionarea tranziției ecologice și sprijinirea asistenței medicale și a educației.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, aceste programe vor beneficia de o finanțare consolidată, având în vedere decizia Comisiei din martie de a suspenda cooperarea cu Rusia și Belarus în urma invaziei Ucrainei de către Rusia și de a transfera 26,2 milioane de euro, alocate inițial acestor două țări, pentru a îmbunătăți cooperarea cu Ucraina și Moldova.

215 milioane de euro pentru cooperarea transnațională în regiunea Dunării în domeniul inovării și al energiilor regenerabile

Programul Interreg pentru regiunea Dunării va investi în cooperare pentru a face regiunea Dunării mai inovatoare și mai durabilă. Acesta va sprijini investițiile ecologice pentru a spori utilizarea energiilor regenerabile, pentru a îmbunătăți gestionarea apei și pentru a conserva biodiversitatea prin coridoare ecologice. De asemenea, va investi în acțiuni comune pentru a gestiona riscurile legate de schimbările climatice. Programul va sprijini, de asemenea, o piață a muncii favorabilă incluziunii, cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile și dezavantajate.

187 de milioane de euro pentru cooperarea transfrontalieră între Polonia și Ucraina în domeniul conservării naturii, al asistenței medicale și al gestionării frontierelor

Programul Interreg NEXT Polonia-Ucraina va investi în adaptarea la schimbările climatice, gestionarea durabilă a apei (inclusiv dezvoltarea infrastructurii de canalizare) și protecția naturii și a biodiversității. Acesta va consolida unitățile regionale de asistență medicală, va îmbunătăți accesul la medicina de specialitate și de urgență și va sprijini asistența medicală pe termen lung. De asemenea, programul va sprijini cooperarea între autoritățile publice pentru a îmbunătăți guvernanța locală, inclusiv în domeniul gestionării frontierelor.

54 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră între România și Ucraina în vederea îmbunătățirii educației, asistenței medicale și conservării naturii

Programul Interreg NEXT România-Ucraina va investi, în principal, în educație incluzivă (de exemplu, infrastructură, planuri educaționale, parteneriate între instituții) și în asistență medicală de calitate (de exemplu, înființarea și modernizarea serviciilor de urgență și a centrelor mobile de screening). Investițiile în adaptarea la schimbările climatice și în protecția naturii și a biodiversității vor aborda probleme comune, cum ar fi incendiile de pădure, eroziunea solului, alunecările de teren, seceta și inundațiile care afectează terenurile agricole. Programul va sprijini, de asemenea, rețeaua mare de parcuri și rezervații naturale.

77 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră între România și Republica Moldova pentru o mai bună educație, asistență medicală și conservarea naturii

Programul Interreg NEXT România-Moldova va investi în prevenirea riscurilor de dezastre naturale și în creșterea rezilienței. De asemenea, programul va ajuta la conservarea biodiversității, contribuind în același timp la dezvoltarea economică a comunităților locale. Programul va investi în educație și formare (de exemplu, construirea sau modernizarea școlilor și universităților, modernizarea echipamentelor digitale). Accesul la asistență medicală va fi finanțat pentru a aborda disparitățile dintre serviciile medicale rurale și urbane din România, în timp ce Moldova va primi noi echipamente medicale de înaltă calitate. În cele din urmă, programul va investi în turism și cultură, îmbunătățind accesul la monumentele istorice din zonă.

Interreg este unul dintre instrumentele-cheie ale UE care sprijină cooperarea transfrontalieră. Acesta abordează provocări comune și găsește soluții comune în domenii precum sănătatea, mediul, cercetarea, educația, transportul și energia durabilă.

Pentru perioada 2021-2027, Interreg dispune de un buget total de aproape 10,1 miliarde de euro care acoperă 86 de programe și patru direcții de acțiune: transfrontalieră (Interreg A), transnațională (Interreg B), interregională (Interreg C) și integrarea regiunilor ultraperiferice (Interreg D).

Noile programe de cooperare Interreg NEXT pentru perioada 2021-2027 se concentrează pe cooperarea dintre UE și țările partenere de-a lungul frontierelor externe ale UE.

Cooperarea are loc în domeniile dezvoltării economice și sociale, protecției mediului, serviciilor de sănătate publică, măsurilor de siguranță și securitate, conectivității, sprijinului acordat întreprinderilor mici și mijlocii și antreprenoriatului.

Interreg NEXT dispune de o alocare totală de 1,1 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională, din Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională și din Instrumentul de preaderare.

Pentru perioada 2021-2027, aproape 665 de milioane de euro vor fi acordate pentru șase programe Interreg, pentru a sprijini activitățile de cooperare transfrontalieră și transnațională între statele membre și Ucraina și Republica Moldova.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina: Comisia Europeană propune incriminarea penală a încălcării sancțiunilor UE

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană prezintă astăzi, 2 decembrie, o propunere de armonizare a infracțiunilor și a sancțiunilor penale pentru încălcarea măsurilor restrictive ale UE. Propunerea Comisiei stabilește norme comune ale UE, care vor facilita investigarea, urmărirea penală și sancționarea încălcărilor măsurilor restrictive în toate statele membre deopotrivă.

„În timp ce agresiunea rusă asupra Ucrainei este în curs de desfășurare, este extrem de important ca măsurile restrictive ale UE să fie pe deplin puse în aplicare, iar încălcarea acestor măsuri să nu dea roade”, transmite Comisia Europeană.

Încălcarea sancțiunilor UE constituie o infracțiune gravă

Punerea în aplicare a măsurilor restrictive ale UE în urma atacului rusesc asupra Ucrainei arată complexitatea identificării activelor deținute de oligarhi, care le ascund în diferite jurisdicții prin intermediul unor structuri juridice și financiare elaborate. Directiva propusă va stabili același nivel de sancțiuni în toate statele membre. Astfel, ea va elimina lacunele juridice existente și va crește efectul disuasiv al încălcării sancțiunilor UE în primul rând. Principalele elemente ale propunerii includ:

  • O listă de infracțiuni penale, care încalcă sancțiunile UE, cum ar fi:
    • punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția sau în beneficiul unei persoane, entități sau organism desemnat;
      omisiunea de a îngheța aceste fonduri;
    • facilitarea intrării persoanelor desemnate pe teritoriul unui stat membru sau a tranzitului acestora pe teritoriul unui stat membru;
    • efectuarea de tranzacții cu țări terțe, care sunt interzise sau restricționate prin măsuri restrictive ale UE;
    • tranzacționarea de bunuri sau servicii al căror import, export, vânzare, cumpărare, transfer, tranzit sau transport este interzis sau restricționat;
    • furnizarea de activități financiare care sunt interzise sau restricționate; sau
    • prestarea altor servicii care sunt interzise sau restricționate, cum ar fi serviciile de consultanță juridică, serviciile fiduciare și serviciile de consultanță fiscală.
  • Infracțiunile vor viza eludarea unei măsuri restrictive ale UE: aceasta înseamnă ocolirea sau încercarea de a ocoli măsurile restrictive prin ascunderea fondurilor sau prin ascunderea faptului că o persoană este proprietarul final al fondurilor.
  • Standarde de bază comune pentru sancțiuni: în funcție de infracțiune, persoana fizică ar putea fi pasibilă de o pedeapsă maximă de cel puțin cinci ani de închisoare; societățile ar putea fi pasibile de sancțiuni de cel puțin 5% din cifra de afaceri totală la nivel mondial a persoanei juridice (societate) în anul comercial anterior deciziei de aplicare a amenzii.

În prezent, propunerea va fi discutată de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul procedurii co-legislative ordinare.

Continue Reading

Facebook

NATO19 mins ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.24 mins ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.31 mins ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.45 mins ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA54 mins ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE20 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA21 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA24 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G71 day ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending