Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE convoacă un forum la nivel înalt privind protecția afganilor pentru sprijinirea eforturilor de coordonare și cooperare de la nivel mondial

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell și comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, convoacă joi, 7 octombrie, un forum la nivel înalt axat pe asigurarea protecției afganilor, informează Comisia Europeană. Forumul este o continuare a discuțiilor din cadrul G7 și din cadrul Consiliului extraordinar Justiție și Afaceri Interne privind Afganistanul. Scopul este de a se asigura că acțiunile UE și ale statelor membre pentru protejarea afganilor sprijină eforturile de coordonare și cooperare la nivel mondial.

Forumul va reuni, într-un cadru virtual, miniștrii afacerilor externe și miniștrii de interne din statele membre ale UE, precum și din Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein, reprezentanți ai Parlamentului European, Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi, și directorul general al Organizației Internaționale pentru Migrație, António Vitorino. După-amiaza, discuțiile vor continua la nivel de înalți funcționari cu reprezentanți ai Canadei, Regatului Unit și Statelor Unite.

Citiți și Italia convoacă un summit G20 pentru Afganistan pe 12 octombrie: Este de datoria celor mai bogate țări din lume să evite o catastrofă umanitară

Căi sigure și legale de protecție în UE

În cadrul forumului de mâine, participanții vor discuta despre situația actuală din Afganistan și din țările vecine, precum și despre opțiunile de mobilizare a unui sprijin suplimentar pentru afganii aflați în pericol. Participanții vor discuta, de asemenea, despre planificarea unor noi căi de acces sigure și legale pentru cetățenii afgani considerați ca fiind cei mai expuși la risc, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, precum și despre măsurile de primire și de integrare a persoanelor evacuate din Afganistan.

Citiți și

UE plănuiește creșterea prezenței sale în Afganistan și se bazează pe „rolul strategic” al Qatarului pentru evitarea colapsului socioeconomic al țării

Consiliul UE a adoptat concluziile privind situația din Afganistan și solicită o coordonare strânsă cu partenerii internaționali

Aceste măsuri vor face parte dintr-un program de sprijin pentru afganii aflați în situații de risc, care va fi o componentă a pachetului global de sprijin pentru Afganistan anunțat de președintele von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii. Măsurile de sprijin ale UE pentru afgani vor fi integrate într-un efort global de acordare de asistență umanitară în Afganistan și de sprijinire a țărilor din regiune, în special a țărilor învecinate care găzduiesc un număr mare de migranți și refugiați.

Măsurile pe care le va lua în considerare forumul vor include:

  • continuarea evacuării sau a trecerii în siguranță a afganilor afiliați la statele membre și la UE, precum și a persoanelor care se află într-o situație vulnerabilă, cum ar fi apărătorii drepturilor omului, femeile, jurnaliștii, activiștii societății civile, polițiștii și agenții de aplicare a legii, judecătorii și profesioniștii din sistemul judiciar, precum și familiile acestora;
  • intensificarea eforturilor de reinstalare pentru afganii vulnerabili strămutați în regiune. Statele membre sunt încurajate să își ia angajamente voluntare suplimentare pentru a corespunde nevoilor și pentru a se pregăti pentru viitoarele nevoi de urgență care ar putea apărea;
  • intensificarea procesului de admitere umanitară pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională. Aceasta ar trebui să includă sponsorizarea comunitară, având în vedere mișcările de sprijin din partea diferitelor comunități din mai multe state membre, inclusiv a asociațiilor private și a universităților, și rolul pozitiv pe care acestea îl pot juca în integrarea refugiaților afgani;
  • punerea în aplicare a altor căi complementare, cum ar fi reîntregirea familiei, autorizațiile pentru studenți și permisele de muncă.

În cadrul reuniunii G7 din 24 august, liderii au convenit să coopereze în vederea unei abordări coordonate privind rutele sigure și legale de relocare. Comisia a colaborat cu partenerii internaționali în acest scop, urmărind angajamentele asumate în cadrul Forumului la nivel înalt privind relocarea convocat de Comisie în iulie, precum și în cadrul Forumului la nivel înalt de mâine privind asigurarea protecției afganilor aflați în pericol.

Citiți și

UE, după reuniunea G7: Recunoașterea talibanilor ar fi posibilă doar în condiții stricte, dar opțiunea nu este încă pe masă

Liderii G7 subliniază că ”Afganistanul nu trebuie să redevină niciodată un refugiu pentru terorism”: Talibanii vor trebui să răspundă pentru acțiunile lor în vederea combaterii terorismului

În discursul său privind starea Uniunii, președinta Ursula von der Leyen a anunțat 100 de milioane EUR în cadrul unui nou pachet de sprijin pentru Afganistan, mai amplu, ceea ce ridică suma totală a sprijinului umanitar al UE la 300 de milioane EUR. Acest pachet cuprinzător se va concentra pe diferite inițiative, în special pe intensificarea asistenței umanitare pentru persoanele cele mai vulnerabile, pe dezvoltarea sprijinului acordat țărilor vecine pentru a contribui la crearea condițiilor care să permită populației afgane strămutate să rămână mai aproape de casele lor, pe crearea unor căi sigure și legale de protecție în UE și pe măsuri specifice de primire și de integrare pentru persoanele evacuate din Afganistan.

Sprijinul pentru afganii aflați în situații de risc trebuie să continue și după sosirea lor în UE. Condițiile de primire adecvate în timpul procedurii de azil și sprijinul pentru asigurarea unei integrări rapide și reușite în societățile gazdă sunt esențiale. Statele membre pot conta pe sprijinul UE pentru integrarea noilor veniți.

De la începutul crizei din Afganistan, aproximativ 22 000 de cetățeni afgani au fost evacuați în 24 de state membre ale UE (până în august 2021). Cu toate acestea, aproape 664 000 de afgani au fost recent strămutați în interiorul țării de la începutul anului, pe lângă cele 3 milioane de persoane deja strămutate în interiorul țării la sfârșitul anului 2020. Există o nevoie urgentă ca statele membre să continue să ofere protecție celor mai vulnerabile persoane atât în Afganistan, cât și pentru cetățenii afgani strămutați în țările din regiune.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat programul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură pentru România, în vederea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și a priorităților politice ale UE prezentate în cadrul Pactului verde european.

Potrivit unui comunicat la instituției, alocarea financiară totală pentru programul României pentru perioada 2021-2027 se ridică la 232 de milioane de euro pentru următorii șase ani, din care contribuția UE reprezintă 162,4 milioane de euro.

Fondul va promova creșterea durabilă a sectorului românesc al acvaculturii și pescuitului.

”Sunt încântat să anunț adoptarea programului EMFAF pentru România, care va sprijini investițiile durabile în acvacultură și pescuit, accelerând tranziția ecologică și digitală a sectorului în România. Programul va contribui, de asemenea, la politica comună în domeniul pescuitului și la prioritățile de politică ale UE în Marea Neagră, prezentate în strategiile <<Pactul verde european>>, <<De la fermă la consumator>> și <<Biodiversitatea>>, prin sprijinirea protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor acvatice și prin sprijinirea tranziției energetice a economiei românești”, a precizat comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Comisia Europeană amintește că 24% din contribuția Uniunii va fi dedicată pescuitului sustenabil, 47% vor fi investite în acvacultura sustenabilă și în procesare și comercializare, iar 23% vor fi dedicate economiei albastre sustenabile în regiunile de coastă, insulare și interne, toate acestea contribuind la obiectivele UE în materie de mediu și climă.

Concret, programul va sprijini, printre altele: investițiile pentru respectarea obligației de debarcare și modernizarea infrastructurii de pescuit; politicile de conservare a pescuitului; eficiența energetică și decarbonizarea în sectorul pescuitului și al acvaculturii; încetarea temporară a activității legată de obiectivele politicii de conservare și de criza de sănătate publică; sprijinul pentru pescuitul costier la scară mică; investițiile în proiecte de acvacultură durabilă; sprijinul pentru noile organizații de producători; compensațiile pentru serviciile de mediu; controlul pescuitului și colectarea de date pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); inovarea; dezvoltarea durabilă a zonelor de coastă și a zonelor interioare în contextul economiei albastre prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

În marja Forumului la nivel înalt privind căile legale de protecție, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunțat, marți, decizia de a acorda 5,5 milioane de euro unui proiect gestionat de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) privind găzduirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

Începând cu 20 februarie 2022, oamenii din Europa și-au deschis casele pentru a-i găzdui pe cei care fugeau de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina. Aceasta a fost o demonstrație de solidaritate fără precedent. Pentru a oferi îndrumări specifice în organizarea de inițiative în materie de locuințe private pentru cei care fug din Ucraina, Comisia a lansat, în iulie, inițiativa „Locuințe Sigure” a Comisiei, însoțită de un ghid care oferă consiliere țărilor UE, autorităților regionale și locale și societății civile cu privire la modul în care pot oferi cazare sigură și adecvată.

Pornind de la această experiență, Comisia va continua să lucreze pentru a extinde programele de sponsorizare comunitară pentru a susține reinstalarea, admiterea umanitară și alte căi complementare.

Astfel, proiectul gestionat de IFRC oferă o evaluare a nevoilor celor care au nevoie de cazare, punându-i în legătură cu ofertele private și oferind îndrumări pentru gazdele potențiale, consolidând, totodată inițiativa „Locuințe Sigure”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

PNRR-ul de 5,8 mld. de euro al Ungariei, aprobat de Bruxelles cu condiția îndeplinirii a 27 de „super obiective” privind statul de drept

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană aprobă planul de redresare și reziliență al Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro, cu condiția îndeplinirii a 27 de „super obiective” privind statul de drept, audit și control și independență judiciară. Acest lucru înseamnă că nicio plată în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) nu va fi făcută până la îndeplinirea integrală și corectă a acestor condiții, a informat purtătorul de cuvânt al Executivului European, Eric Mamer, într-un mesaj pe Twitter.

 

Aprobarea PNNR-ul Ungariei a fost făcută în contextul în care Comisia a prezentat tot astăzi o evaluare în cadrul procedurii de condiționalitate, potrivit căreia s-a constatat că în pofida măsurilor luate de autoritățile ungare, există în continuare un risc pentru bugetul UE, având în vedere că măsurile de remediere care mai trebuie îndeplinite sunt de natură structurală și orizontală.

Executivul european a arătat că, deși o serie de reforme au fost întreprinse sau sunt în curs de desfășurare, Ungaria nu a reușit să pună în aplicare în mod adecvat aspectele centrale ale celor 17 măsuri de remediere necesare, convenite în cadrul mecanismului general de condiționalitate, până la termenul limită de 19 noiembrie, așa cum își luase angajamentul. Acestea se referă, în special, la eficacitatea autorității de integritate nou înființate și la procedura de control judiciar al deciziilor de urmărire penală.

Comisia a concluzionat că se mențin condițiile de aplicare a regulamentului și că vor fi necesare măsuri esențiale suplimentare pentru a elimina riscurile rămase pentru bugetul UE în Ungaria. Prin urmare, Comisia a decis să își mențină propunerea inițială din 18 septembrie de a suspenda 65% din angajamentele pentru trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune, în valoare de 7,5 miliarde de euro. De asemenea, Comisia își menține propunerea de a nu se încheia niciun angajament juridic cu niciun fond de interes public.

Chiar și așa, Comisia Europeană a decis, totuși, să aprobe PNRR-ul Ungariei cu condiția punerii în aplicare integrale și efective a etapelor necesare. De fapt, în PNRR și în vederea soluționării încălcărilor care pun în pericol bugetul UE, Ungaria s-a angajat să adopte cele 17 măsuri de remediere, împreună cu alte reforme ale statului de drept legate de independența judiciară, sub forma unui set clar definit de 27 de „super măsuri”. Reformele abordează în mod eficient recomandările specifice de țară adresate Ungariei în ceea ce privește statul de drept și servesc, de asemenea, la protejarea intereselor financiare ale Uniunii. De asemenea, este de așteptat ca acestea să îmbunătățească eficiența și reziliența economiei prin consolidarea luptei împotriva corupției, promovarea achizițiilor publice competitive și consolidarea independenței sistemului judiciar. Acest lucru înseamnă că nu este posibilă nicio plată în cadrul MRR până când Ungaria nu implementează integral și corect aceste 27 de „super obiective”. În plus, o inversare ulterioară a acestor etape ar bloca orice plată ulterioară în cadrul MRR.

În ceea ce privește Regulamentul privind condiționalitatea, Comisia va transmite acum Consiliului analiza sa privind punerea în aplicare a celor 17 măsuri de remediere de către Ungaria. Ulterior, Consiliul va avea termen până la 19 decembrie pentru a vota asupra acestei chestiuni, fiind necesară o majoritate calificată pentru ca suspendarea fondurilor să intre în vigoare. De asemenea, Comisia va ține informat Parlamentul European.

În ceea ce privește PNRR-ul Ungariei, Consiliul va avea acum la dispoziție, în mod normal, patru săptămâni pentru a adopta decizia de punere în aplicare. Regulamentul MRR prevede că 70% din subvențiile alocate statelor membre trebuie să fie angajate înainte de 31 decembrie 2022. Acest lucru se referă, de asemenea, la subvenția alocată Ungariei.

Prin urmare, Comisia transmite că „va rămâne în contact strâns și constructiv cu autoritățile ungare pentru a continua să lucreze la soluționarea rapidă și substanțială a problemelor identificate în cadrul ambelor proceduri”.

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.13 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA14 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE14 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN15 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending