Islanda și Norvegia s-au asociat în mod oficial la Orizont Europa, permițând entităților din aceste două țări să participe la programul european de cercetare și inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale UE, a anunțat, vineri, 24 septembrie, Comisia Europeană. 

Comitetul mixt al Spațiului Economic European (SEE), format din reprezentanți ai Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și UE, a adoptat astăzi decizia relevantă pentru Islanda și Norvegia, ceea ce face ca aceste țări să fie primele care se asociază la Orizont Europa.

Aceasta este o oportunitate de a continua și de a aprofunda cooperarea în domeniul științei, al cercetării și al inovării, concentrându-ne pe prioritățile comune: tranziția ecologică și digitală, sănătatea publică și competitivitatea Europei în peisajul mondial. Eforturile comune vor viza abordarea problemelor de mediu din Arctica, dezvoltarea tehnologiilor de captare a hidrogenului și a carbonului, stimularea inovării bazate pe date și multe altele.

„Deschiderea și cooperarea cu restul lumii sunt esențiale în strategia noastră de a crea o masă critică pentru cercetare și inovare și de a accelera și de a găsi soluții la provocările globale urgente. Prin unirea forțelor cu Islanda și Norvegia, vom desfășura o serie de acțiuni în sprijinul agendei ecologice, digitale și de sănătate publică”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru O Europă adaptată la era digitală.

„Salut călduros Islanda și Norvegia care se alătură programului Orizont Europa. Acestea s-au numărat printre cele mai performante țări în cadrul Orizont 2020, demonstrând un rol de lider în materie de inovare și excelență în domenii precum energia, mediul, siguranța alimentară, sănătatea și tehnologiile digitale. Aștept cu nerăbdare noi descoperiri și povești de succes în anii următori!“, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Această cooperare subliniază importanța Acordului privind SEE, care permite participarea deplină a statelor SEE la piața internă a UE și oferă o bază pentru cooperarea în alte domenii, printre care cercetarea, dezvoltarea tehnologică, mediul și cultura.

Orizont Europa, programul UE de cercetare și inovare 2021-2027, este unul dintre principalele instrumente de punere în aplicare a strategiei europene de cooperare internațională: Abordarea globală a Europei în ceea ce privește cooperarea în domeniul cercetării și inovării. Programul este deschis cercetătorilor și inovatorilor din întreaga lume, care sunt încurajați să colaboreze cu partenerii din UE pentru a pregăti propuneri.

Negocierile sunt în curs de desfășurare cu multe alte țări din afara UE care și-au exprimat interesul de a se asocia la Orizont Europa, iar alte anunțuri vor fi făcute în săptămânile următoare.

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți, pentru toate generațiile și grupurile sociale, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea europenilor. Legând sportul și modurile de viață active cu politicile în materie de sănătate, alimentație și alte politici, această campanie de doi ani implică societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, autoritățile naționale, locale și regionale și organismele internaționale.

Toate părțile implicate vor pune în aplicare mai multe acțiuni pentru a-i invita pe europeni să fie mai activi și mai conștienți de sănătatea lor, se arată în comunicatul oficial.

Acțiunile vor sprijini cele trei obiective ale campaniei HealthyLifestyle4All:

• Creșterea gradului de sensibilizare cu privire la un stil de viață sănătos la nivelul tuturor generațiilor;
• Sprijinirea unui acces mai ușor la sport, la activități fizice și la o alimentație sănătoasă, cu un accent special pe incluziune și nediscriminare, pentru a ajunge la grupurile defavorizate și pentru a le implica;
• Promovarea unei abordări globale la nivelul politicilor și sectoarelor, corelând alimentele, sănătatea, bunăstarea și sportul.

Toate organizațiile participante pot depune un angajament pentru acțiuni concrete pe Platforma online. Mai multe țări și organizații din UE, cum ar fi comitetele olimpice internaționale și europene, Agenția Mondială Antidoping (WADA), Federația internațională a sportului școlar, Federația Internațională de Fotbal (FIFA), Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-au prezentat deja contribuția, fiind așteptate și multe altele.

În calitate de coordonator al campaniei, Comisia va pune în aplicare mai multe acțiuni în următorii doi ani, inclusiv:

• majorarea finanțării pentru proiectele care sprijină un stil de viață sănătos în cadrul programelor Erasmus+, Orizont Europa și EU4Health pentru perioada 2021-2027. Astfel, 470 de milioane EUR vor fi disponibile pentru acțiuni în domeniul sportului în cadrul programului Erasmus+, 290 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa și 4,4 milioane EUR în cadrul programului EU4Health;
• crearea unui nou premiu, #BeActive Across Generations Award pentru recunoașterea importanței sportului la diferite vârste;
• lansarea unei aplicații mobile a UE pentru prevenirea cancerului, în vederea sensibilizării cu privire la importanța unui stil de viață sănătos pentru prevenirea cancerului, sprijinind obiectivele Planului european de combatere a cancerului;
• dezvoltarea și actualizarea unei baze de date a ingredientelor alimentare care să conțină informații privind calitatea nutrițională a produselor alimentare prelucrate vândute în UE pentru a promova produse alimentare mai sănătoase și pentru a reduce consumul de produse alimentare mai puțin sănătoase, cu un conținut ridicat de zahăr, grăsimi și sare. O etichetare nutrițională obligatorie armonizată pe partea frontală a ambalajului va sprijini în continuare acest obiectiv, precum și Codul de conduită al UE privind întreprinderile responsabile din sectorul alimenta și practicile de comercializare, care a intrat în vigoare în iulie 2021;
• abordarea problemei alimentației sănătoase și durabile și importanța activității fizice și a sănătății mintale în școli. Comisia va revizui programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli și va raționaliza conceptul de stiluri de viață sănătoase în recomandarea sa privind educația;
• sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete pentru un stil de viață sănătos prin intermediul Portalului cu informații despre promovarea sănătății și prevenirea bolilor și al Centrului de cunoștințe privind cancerul.

Lansarea campaniei coincide cu începutul Săptămânii europene a sportului 2021, care are loc în perioada 23-30 septembrie în întreaga Europă, sub patronajul a trei mari sportivi europeni: Beatrice Vio, Jorge Pina și Sergey Bubka. Mii de evenimente, online și in situ, vor evidenția puterea activității fizice de a aduce bucurie, de a consolida reziliența și de a conecta generații. De la prima ediție, în 2015, Săptămâna europeană a sportului a devenit cea mai mare campanie europeană de promovare a sportului și a activității fizice. Săptămâna europeană a sportului (EWoS) din 2020 a înregistrat o participare record de 15,6 milioane de participanți activi la peste 32 000 de evenimente în întreaga Europă.

Declarațiile membrilor colegiului:

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Sportul și activitatea fizică contribuie la bunăstarea noastră fizică și mentală. Pe lângă faptul că are un impact negativ asupra societății și sănătății oamenilor, lipsa de activitate fizică generează și costuri economice. În plus, sportul are potențialul de a consolida mesajele de toleranță și cetățenia în întreaga Europă. Campania lansată astăzi HealthyLifestyle4All este o mărturie a implicării Comisiei pentru un stil de viață sănătos pentru fiecare cetățean.”

Ieri, în paralel cu Săptămâna europeană a sportului din Slovenia, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a lansat campania: „Sensibilizarea oamenilor cu privire la rolul sportului și la capacitatea de a avea un stil de viață sănătos nu a făcut decât să sporească de-a lungul anilor, nu în ultimul rând din cauza pandemiei. Trebuie să menținem această dinamică. Comisia Europeană va continua să depună eforturi pentru a sensibiliza publicul cu privire la rolul cheie pe care sportul îl joacă pentru societățile noastre; pentru sănătatea, incluziunea socială și pentru bunăstarea oamenilor. Inițiativa HealthyLifestyle4All invită sectoarele cheie care promovează sportul, activitatea fizică și alimentația sănătoasă să se alăture Comisiei în promovarea acțiunilor care pot îmbunătăți obiceiurile noastre sănătoase.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „O stare bună de sănătate este piatra de temelie a unor societăți puternice și a unor economii puternice. Iar prevenirea va fi întotdeauna mai bună decât vindecarea. Acesta este motivul pentru care promovarea sănătății și prevenirea bolilor reprezintă o componentă esențială a activității noastre în domeniul sănătății și pe aceasta se pune un accent deosebit în cadrul Planul european de combatere a cancerului. Inițiativa HealthyLifestyles4All ne va ajuta să atragem atenția asupra importanței unui stil de viață sănătos pentru toate generațiile și grupurile sociale. Aceasta va sensibiliza opinia publică cu privire la importanța unui stil de viață sănătos, va sprijini trecerea la regimuri alimentare mai durabile și va promova întreprinderile și practicile de comercializare responsabile din sectorul alimentar.”

Context

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, aproape jumătate dintre europeni nu desfășoară niciodată activități sportive, iar proporția acestora a crescut treptat în ultimii ani. Numai 1 din 7 persoane în vârstă de 15 ani sau mai mult mănâncă zilnic cel puțin cinci porții de fructe sau legume, iar 1 din 3 nu consumă fructe sau legume în fiecare zi. Stilurile de viață sănătoase contribuie la reducerea incidenței unei serii de boli netransmisibile. De exemplu, este cert că peste 40 % din cazurile de cancer pot fi prevenite, iar alimentația nesănătoasă și stilurile de viață sedentare sunt principalii factori determinanți. Strategiile eficiente de prevenire a cancerului pot preveni bolile, pot salva vieți și pot reduce suferința. Planul european de luptă împotriva cancerului se angajează să le ofere cetățenilor informațiile și instrumentele de care au nevoie pentru a face alegeri mai sănătoase în ceea ce privește alimentația și exercițiile fizice.

Sportul este recunoscut pentru stimularea sistemului imunitar, contribuind la îmbunătățirea sănătății mintale și învățându-ne valori importante ale incluziunii și participării. La nivelul UE, Comisia sprijină promovarea activității fizice prin acordarea de sprijin financiar prin intermediul programelor Erasmus+, Orizont Europa și EU4Health. Începând din 2014, Erasmus+ a finanțat 1 175 de proiecte și a ajuns la 3 700 de organizații, cu contribuții în valoare de 250 milioane EUR. Comisia a creat, de asemenea, premiile #BeActive awards pentru a sprijini proiecte și persoane care sunt dedicate promovării sportului și a activității fizice în întreaga Europă.

Comisia sprijină statele membre și părțile interesate în promovarea unei alimentații sănătoase printr-o serie de acțiuni, cum ar fi reformularea alimentelor, reducerea comercializării agresive (digitale) a produselor alimentare cu conținut ridicat de grăsimi, sare și zaharuri, achizițiile publice de alimente în școli, promovarea activității fizice și informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea. O prezentare generală a inițiativelor politice privind alimentația și activitatea fizică arată că aceasta poate contribui la reducerea poverii bolilor netransmisibile, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul. Strategia „De la fermă la consumator” urmărește să accelereze tranziția către un sistem alimentar durabil, prin care toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Șefa executivului european se va afla în România pe 27 septembrie, după cum a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene săptămâna trecută.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Totodată, România este cea de-a 21-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 11 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Care este programul vizitei și unde va fi aprobat PNRR-ul?

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu, care deține și interimatul la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene după plecarea ministrului Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile cu Bruxelles-ul pentru PNRR.

Șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene (așteptată în termen de patru săptămâni), România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara atingerea jaloanelor și a țintelor (milestones & targets) în materie de reforme și investiții.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Cum sunt cuprinse în PNRR-ul României temele prioritare de la Bruxelles: clima și digitalul

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european, trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor desfășurate mai jos.

Care sunt structura și bugetul PNRR? 

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.

Semestrul European – Nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare,  administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).