Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, subliniază colaborarea eurodeputaților români cu autoritățile locale în contextul în care deciziile de la Bruxelles influențează viața oamenilor din România și setează cadrul pentru modernizarea țării. 

„Practic, ce facem noi în Parlamentul European este tot politică internă, nu externă, pentru că gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România. Și de aceea este extrem de important ca autoritățile locale să comunice cu noi, la nivel european. Așa putem fructifica oportunitățile pe care ni le creează Uniunea Europeană, cadrul pentru modernizarea României”, a afirmat eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

Acesta a reamintit că Planul Național de Redresare și Reziliență nu trebuie privit ca o „finanțare abstractă”, ci că „trebuie să înțelegem că vom avea cu toții de câștigat concret din asta, câtă vreme rămânem la fel de implicați”.

„Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), care oferă României aproape 30 de miliarde de euro, a fost creat de Comisia Europeană și de noi, cei din Parlamentul European. Dar foarte important e că a fost creat pornind de la ideile societății civile și proiectele unor primari serioși și puși pe treabă, care au contact direct cu nevoile comunității și care au explicat cum văd ei viitorul pentru cetățeni. Cu propunerile lor, prin problemele semnalate de ei și de voi, am ajuns să creăm cel mai mare instrument financiar din istoria Uniunii Europene.  La nivel de țară, avem acum prin PNRR resursele financiare pentru a construi 440 km noi de autostradă, dar și șansa de a ne deplasa dintr-un colț al țării în altul cu trenul fără să trebuiască să petrecem pe drum o zi întreagă; sunt pregătite investiții de 3 miliarde în sănătate și investiții similare în educație; pe partea de împădurire este gata să înceapă un program de o ambiție pe care România nu a mai avut-o până acum. Și s-a muncit pe brânci pentru aceste șanse. Sunt lucruri concrete care să permită românilor să își recâștige încrederea și ambiția”, a mai afirmat Dragoș Pîslaru.

Citiți și Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 19 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia și Malta.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie. CID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie. 

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele patru operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 54 miliarde de euro.

Într-o scrisoare transmisă Comisiei Europene, direcționată către vicepreședintele executiv Margarethe Vestager și comisarul pentru energie Kadri Simson, europarlamentarii susțin că există suspiciuni serioase că Gazprom ar fi răspunzătoare pentru creșterea record a prețurilor și chiar enumeră câteva acțiuni care ar fi avut drept consecință scumpirile.

Astfel, printre acțiunile menționate se numără refuzul Gazprom de a rezerva capacitățile de transport al gazelor prin sistemele de conducte existente precum Yamal-Europa (care leagă Rusia, Belarus, Polonia și Germania) și rețelele ucrainene de transport al gazelor.

Totodată, europarlamentarii fac referire la închiderea producției de gaze naturale Gazprom la câmpurile de gaz din amonte din Yamal, dintre care unele au fost explicate de un incendiu la stația de tratare a condensului Novy Urengoy, dar nu este clar dacă toate închiderile au fost justificate de acel accident și dacă a fost vorba și de o manipulare deliberată a pieței;

În scrisoarea transmisă Comisiei Europene, eurodeputații fac referire și la refuzul Gazprom de a răspunde apelurilor din partea consumatorilor europeni de gaze naturale, pentru a garanta volume suplimentare de aprovizionare cu gaz în vara anului 2021, pentru a ajuta la rezolvarea problemei stocurilor insuficiente de stocare a gazelor subterane înainte de sezonul de iarnă, în ciuda informațiilor disponibile că Gazprom are suficientă producție suplimentară de gaz și capacitatea de a furniza astfel de provizii suplimentare.

“Toți acești factori permit să se suspecteze că creșterea record a prețurilor gazelor naturale în Europa în ultimele săptămâni ar putea fi un rezultat direct al manipulării deliberate a pieței de către Gazprom și al acțiunilor care vizează reținerea intenționată de pe piață a capacităților de producție de gaze disponibile pentru a crește prețurile la gaze”, transmit eurodeputații.

Printre semnatari se află și șase eurodeputați din România: Eugen Tomac (PMP, PPE), Nicolae Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe); Carmen-Gabriela Avram (PSD, S&D), Vlad-Marius Botoș (USR PLUS, Renew Europe), Dragoș Tudorache (USR PLUS, Renew Europe) și Traian Băsescu (PMP, PPE).

Potrivit datelor oficiale comunicate de către Institutul Național de Statistică, de la începutul acestui an, energia electrică s-a scumpit în România, în medie, cu 24,6% în timp ce prețul gazelor naturale a crescut cu 20,5%, relatează Știrile ProTV.

Mai mult, în opinia ministrului român al energiei, Virgil Popescu, creșterea prețurilor la gaze naturale în România și în Europa este dirijată de Rusia. Potrivit lui, vom asista la o scădere a prețului după operaționalizarea Nord Stream 2.

Lucrările la acest controversat gazoduct au fost finalizate la 10 septembrie, iar Gazprom intenționează să înceapă livrările de gaze naturale prin Nord Stream 2 în luna octombrie.

Pentru a face față scumpirilor, Guvernul României a anunțat că se vor acorda compensări pentru facturile la gaze naturale pentru consumatorii casnici, acestea urmând a fi reduse cu 25%.

Iratxe Garcia, liderul Grupului social-democraților din Parlamentul European, a solicitat Legislativului European o dezbatere în plen pentru a găsi soluții europene privind creșterea prețurilor la energie.

„Prețul actual al energiei electrice este pur și simplu inacceptabil. Noi, progresiștii din Parlamentul European, am solicitiat o dezbatere în plenul Parlamentului, pentru a găsi soluții europene în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie: o cale de urmat în combaterea sărăciei energetice”, a scris liderul Grupului S&D într-o postare pe contul de Twitter.

💡💶The current price of electricity is just unacceptable.
We @TheProgressives have requested a @Europarl_EN plenary debate to find European 🇪🇺 solutions regarding the rise of energy prices: a way forward in fighting energy poverty✊. pic.twitter.com/bMZiUyTzEm

— Iratxe Garcia Perez/♥️ (@IratxeGarper) September 23, 2021

Delegația PSD din Parlamentul European a solicitat și ea o  dezbatere prioritară, cu rezoluție, în cadrul sesiunii plenare din luna octombrie, în legătură cu creșterea prețurilor la energie, o problemă majoră existentă la nivelul Uniunii Europene.

Eurodeputații PSD au pus accent pe necesitatea unui plan european concret, care să se bazeze pe identificarea unor soluții rapide de atenuare a efectelor unei eventuale sărăcii energetice și chiar alimentare, generate de actualul val de scumpiri.

„Importanța acestei probleme va crește și mai mult pe măsură ce ne apropiem de sezonul rece. În România, situația este alarmantă, fiind una dintre principalele preocupări publice, așa cum este și în Spania, Italia și în multe alte țări ale Uniunii Europene. Actualul context va deveni tot mai greu de suportat pentru familiile cu venituri foarte mici, dar și pentru IMM-uri. Acesta este motivul pentru care solicităm o dezbatere cu rezoluție, pentru 1 octombrie, cu titlul – „Soluții europene privind creșterea prețurilor la energie: o cale de urmat în lupta cu sărăcia energetică”. Prin acest demers ne așteptăm ca și Comisia Europeană să prezinte soluții suplimentare, rapide și concrete, pentru a răspunde astfel riscurilor cu care se confruntă România și multe alte state din UE”, au menționat reprezentanții Delegației Române S&D. 

Spania a solicitat luni Comisiei Europene să stabilească o serie de orientări pentru a sprijini statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură, a indicat că este nevoie de măsuri pentru a limita speculațiile pe piața certificatelor de poluare.

Luni, ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, și colega sa de la Mediu, Teresa Ribera, au trimis un document Comisiei Europene prin care își prezintă punctele de vedere.

”Statele membre nu ar trebui să improvizeze măsuri ad-hoc de fiecare dată când piaţa nu funcţionează şi apoi să spere că Executivul comunitar nu va ridica obiecţii. Avem nevoie de urgenţă de un meniu de politici europene destinat să reacţioneze imediat la creşterile dramatice de preţuri”, se precizează în acest document.

Comisia Europeană a confirmat că a primit scrisoarea trimisă de cei doi miniştrii spanioli şi a anunţat că va răspunde la timp.

Spania se numără printre statele care au anunțat deja că vor plafona prețurile gazelor naturale, va reduce taxele și va redirecționa profiturile companiei energetice, ca parte a măsurilor menite să scadă prețurile la utilități.

Acesteia i s-a alăturat de curând Italia, care și ea anunțat că analizează o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

Reamintim că Premierul Florin Cîțu respinge ideea plafonării prețurilor la energie pentru neconformitatea cu legislația Uniunii Europene.

„Plafonarea preţurilor e mai complicat. Suntem într-o economie liberală. În Uniunea Europeană nu cred că poţi face aşa ceva. Ne vom uita la toate soluţiile pentru a ne asigura că în această iarnă românii nu vor avea de suferit de pe urma acestor facturi”, a afirmat Cîţu.