Kristalina Georgieva, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), a îndemnat guvernele puternic îndatorate să-și strângă cureaua și băncile centrale să adopte o poziție restrictivă, semnalând o revenire la austeritate, pe fondul șocului energetic provocat de războiul din Iran, al datoriei publice record și al boomului investițiilor în inteligența artificială (IA), alimentat de credite, informează Euronews.
Zilele în care guvernele se puteau baza pe bani ieftini și pe o creștere rapidă pentru a-și ține datoriile sub control s-au încheiat, potrivit șefei Fondului Monetar Internațional (FMI), care a solicitat disciplină în cheltuieli și o politică monetară mai restrictivă la nivel mondial.
În cadrul unui discurs ținut miercuri la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale care vor avea loc săptămâna viitoare la Bangkok, Kristalina Georgieva a afirmat că factorii de decizie „nu se mai pot baza doar pe rate de creștere mai ridicate pentru a rezolva problemele fiscale”.
Datoria publică la nivel mondial se apropie de nivelurile înregistrate ultima dată după cel de-al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030, a avertizat șefa FMI, indicând economiile dezvoltate drept „cei mai mari vinovați”.
„Cu toate acestea, nu observăm măsuri decisive în economiile avansate cu datorii mari, unde este nevoie urgentă de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu”, a spus Georgieva, adăugând că „spațiul fiscal are nevoie urgentă de realimentare”.
Costurile împrumuturilor sunt deja în creștere, a subliniat ea, randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani din SUA, Germania și Japonia atingând cele mai ridicate niveluri din 2007, 2009 și, respectiv, 1996.
În ceea ce privește politica monetară, Georgieva a descris recentele majorări ale ratei dobânzii efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei drept „extrem de adecvate”.
„Acum ar putea fi un moment potrivit pentru o orientare prudentă, dar mai restrictivă, a politicii monetare în multe țări”, a afirmat ea.
Șefa FMI a avertizat, de asemenea, că economia globală este trasă în direcții opuse de un șoc negativ al ofertei de energie generat de războiul din Iran și de un șoc pozitiv al cererii generat de inteligența artificială, adăugând că „impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal la nivel mondial”.
Prețurile petrolului se mențin la aproximativ 100 de dolari pe baril, a spus ea, cu mult peste nivelul de 89 de dolari pe care FMI îl prevăzuse pentru acest an în prognozele sale din iulie, care estimau o creștere globală de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027.
„Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil încă o perioadă”, a afirmat Georgieva.
„Fie că o iubim, o urâm sau ne temem de ea, IA este deja aici”, a afirmat șefa FMI, descriind această tehnologie ca „devenind rapid un factor-cheie al performanțelor relative ale țărilor în economia mondială”.
Dacă este utilizată corect, IA ar putea stimula creșterea economică globală cu până la jumătate de punct procentual pe an, potrivit estimărilor FMI.
Pe parcursul unui deceniu, acest lucru ar echivala cu adăugarea „unei economii de dimensiunea ASEAN la economia mondială”, a spus Georgieva, referindu-se la blocul din Asia de Sud-Est.
Ea a avertizat însă că „boom-ul dezvoltării IA este inflaționist”, cheltuielile pentru această tehnologie, raportate la dimensiunea economiei, fiind susceptibile să depășească valurile anterioare de investiții în căile ferate, rețelele electrice și telecomunicații.
