Franţa şi Italia au semnat vineri la Roma cu mare fast un tratat bilateral de cooperare aprofundată, menit să întărească relaţiile dintre cele două ţări vecine, puse la încercare în ultimii ani de o dispută diplomatică şi în contextul tranziţiei din Europa de după încheierea epocii Merkel, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Tratatul a fost parafat vineri dimineaţa la palatul prezidenţial Quirinale de preşedintele francez Emmanuel Macron şi şeful guvernului italian Mario Draghi, în prezenţa preşedintelui italian Sergio Mattarella.
“Tratatul de la Quirinale este rodul unui destin comun între Italia și Franța, cel a două națiuni surori, unite prin geografie, istorie și cultură. Prin semnarea sa astăzi, pecetluim prietenia profundă care ne unește”, a afirmat președintele francez Emmanuel Macron.
Le Traité du Quirinal est le fruit d’un destin commun entre l’Italie et la France. Celui de deux nations sœurs, unies par la géographie, par l’histoire, par la culture. En le signant aujourd’hui, nous scellons la profonde amitié qui nous unit. pic.twitter.com/YaNbNLSmNj
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 26, 2021
Cei trei oameni de stat au urmărit împreună spectacolul oferit de avioanele franceze şi italiene care survolau capitala desenând pe cer culorile celor două ţări.
Tratatul “pentru o cooperare bilaterală întărită”, sau tratatul de la Quirinale, este unul extrem de rar în Europa, fiind doar al doilea astfel de pact semnat de Franţa după cel de la Elysee din 1963 cu Germania, care a fost completat de tratatul de la Aix-la-Chapelle (Aachen) din 2019.
Tratatul de la Quirinale a fost anunţat în 2017, fiind îngheţat după formarea, în 2018, în Italia a unui guvern populist condus de Mişcarea 5 Stele alături de Liga (extrema dreaptă) a lui Matteo Salvini.
Tratatul semnat vineri prevede concret axe de cooperare întărită în materie de diplomaţie şi apărare, în tranziţia digitală şi ecologică, în domeniile culturii şi educaţiei, în plan economic şi industrial, precum şi în spaţiu.
Conţinutul exact al pactului nu a fost făcut public deocamdată, dar el ar urma să stabilească şi un serviciu civil comun pentru tineri.
De asemenea, potrivit unor diplomaţi, acesta prevede şi invitarea reciprocă de miniştri la şedinţele guvernamentale ale celor două state, după modelul Tratatului de la Aachen.
Franţa şi Italia sunt a 2-a, respectiv a 3-a economie din zona euro, după Germania, iar împreună ele reprezintă aproape o treime dintre cetăţenii Uniunii Europene şi a PIB-ului Uniunii.
Un tratat de cooperare cu Italia reprezintă pentru Emmanuel Macron și Franța un al doilea mare acord de acest tip, după tratatul semnat la Aachen de liderul francez cu cancelarul german Angela Merkel pentru a întări cooperarea franco-germană. De altfel, după ieșirea Angelei Merkel din scenă, cei mai longevivi membri ai Consiliului European vor deveni prim-miniștrii Olandei și Ungariei, însă Mark Rutte și Viktor Orban au relații dificile cu mulți dintre omologii lor. În ce-i privește, Emmanuel Macron este privit drept cel mai influent lider european, iar Mario Draghi drept un veteran respectabil al politicii europene.





