Corespondență din München

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat “liniștită” de discursul susținut de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, la Conferința de Securitate de la München, în care șeful diplomației americane a adoptat un ton echilibrat privind revitalizarea alianței transatlantice, fără a ocoli însă criticile la adresa Europei, pe care le-a pus pe seama unei vine colective a comunității euro-atlantice.

Întrebată în cadrul Conferinței ce părere are despre discursul susținut anterior de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, șefa Comisiei Europene a spus că a fost „foarte mult liniștită”.

Ea l-a descris pe Rubio drept „un bun prieten, un aliat puternic” și a adăugat că înțelege că „în administrația (SUA) unii au un ton mai dur pe acest subiect, dar secretarul de stat a fost foarte clar: vrem o Europă puternică în alianță și pentru asta lucrăm intens în UE”.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a pledat pentru revitalizarea parteneriatului transatlantic, pentru reformarea instituțiilor internaționale și pentru o redefinire a ordinii globale. Intervenția sa, marcată de numeroase referințe istorice și culturale cu privire la alianța euro-atlantică, a marcat un contrast față de discursul furibund și critic rostit anul trecut la adresa Europei de vicepreședintele american JD Vance. 

„Destinul nostru este și va fi întotdeauna legat de al vostru, deoarece știm că soarta Europei nu va fi niciodată irelevantă pentru propria noastră securitate națională”, a spus Rubio, într-un discurs mult așteptat să calmeze apele tulburi în care relația transatlantică navighează de la începutul celei de-a doua administrații Trump, cu acuze din partea Statelor Unite că Uniunea Europeană este responsabilă de declinul civilizațional al Europei și cu momente de cotitură precum creșterea investițiilor în apărare, legislația europeană în privința marilor platforme digitale sau pretenția Statelor Unite cu privire la Groenlanda.

În schimb, ea a fost mult mai tăioasă când a fost întrebată despre afirmațiile recente ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, care le-a spus recent eurodeputaților din Parlamentul European că Europa poate „visa în continuare” dacă crede că se poate apăra fără SUA.

„Aș dori să-i spun, dragul meu prieten, că nu există doar status quo sau diviziune și perturbare. Există mult între aceste două extreme”, a spus ea, adăugând că acest lucru ar fi benefic atât pentru Europa, cât și pentru SUA.

„Există mult mai mult între aceste două extreme, iar o Europă independentă înseamnă să ne dezvoltăm forța fără să ne sprijinim constant pe altcineva”, a continuat ea.

Corespondență din München

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, că viitorul strategic al Uniunii Europene implică o Europă mai independentă. făcând apel la depășirea temelor tabu prin punerea în aplicare a clauzei de apărare reciprocă prevăzută în Tratatul de la Lisabona al UE.

„Europa trebuie să devină mai independentă – nu există altă opțiune”, a afirmat șefa Comisiei. Ea a subliniat că modul european de viață, baza democratică și încrederea cetățenilor sunt provocate în moduri noi, de la teritoriile strategice la tarife și reglementări tehnologice, făcând aluzie atât la SUA, cât și la agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei.

🔴 LIVE from #MSC2026 | Conversation – Principled and Pragmatic: Wielding Power in a World in Disarray with @vonderleyen and @Keir_Starmer, moderated by @amanpour https://t.co/q9w6iSFede

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 14, 2026

Această independență, a explicat von der Leyen, trebuie să fie amplă și să acopere domenii precum apărarea și energia, economia și comerțul, materiile prime și tehnologiile digitale.

„Unii ar putea spune că termenul ‘independență’ contrazice legătura noastră transatlantică. Dar adevărul este opus. O Europă independentă este o Europă puternică. Iar o Europă puternică întărește alianța transatlantică”, a adăugat ea, în cadrul unui discurs urmat de un dialog alături de premierul britanic Keir Starmer care a fost moderat de jurnalista CNN Christiane Amanpour.

Vorbind despre apărare, șefa Comisiei Europene a afirmat că Europa „livrează rezultate”, investițiile în apărare în Europa crescând cu aproape 80% față de perioada de dinaintea războiului din Ucraina. „Până în 2028, investițiile în apărare în Europa sunt chiar prognozate să depășească suma cheltuită de SUA pe astfel de echipamente anul trecut. Aceasta este o adevărată trezire europeană,” a spus ea.

Ursula von der Leyen a insistat că Europa trebuie să meargă dincolo de simpla cheltuire de fonduri și că „nu există tabu care să nu poată fi provocat”. „Cred că a venit timpul să punem clauza de apărare reciprocă a Europei în practică. Apărarea mutuală nu este opțională pentru UE. Este o obligație prevăzută în propriul nostru Tratat – articolul 42(7). Este angajamentul nostru colectiv de a sta alături unii de alții în cazul unei agresiuni. Sau, spus simplu, unu pentru toți și toți pentru unul. Aceasta este semnificația Europei. Dar acest angajament are greutate doar dacă se bazează pe încredere și capacitate,” a spus ea.

În același context, von der Leyen a pledat pentru utilizarea majorității calificate și a parteneriatelor cu țări terțe pentru apărarea UE. „Și acest lucru poate însemna să ne bazăm pe rezultatul unei majorități calificate, mai degrabă decât pe unanimitate. Nu trebuie să schimbăm Tratatul pentru asta. Trebuie să folosim pe cel pe care îl avem,” a explicat ea.

Șefa Comisiei Europene a subliniat, de asemenea, necesitatea creativității în materie de securitate, prin parteneriate precum Forța Expediționară Comună condusă de Marea Britanie și Coaliția celor Dispuși pentru Ucraina.

„Ceea ce trebuie să facem acum este să formalizăm începuturile ad-hoc ale noilor colaborări de securitate. Aceasta începe, bineînțeles, prin colaborarea cu cei mai apropiați parteneri ai noștri, precum Marea Britanie, Norvegia, Islanda sau Canada. Vrem să ne extindem oferta către mulți dintre acești parteneri vitali. Aceasta înseamnă că, în această perioadă extrem de volatilă, Europa și, în special, Marea Britanie ar trebui să se apropie – în materie de securitate, economie sau apărarea democrațiilor noastre,” a conchis ea.

Corespondență din München

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, pe scena Conferinței de Securitate de la München, că va prezenta în următoarele săptămâni rezultatul unui dialog strategic privind articularea doctrinei de descurajare nucleară a Franței la arhitectura de securitate a Europei.

Emmanuel Macron a susținut un discurs amplu la Conferința de Securitate de la München, în care a prezentat o viziune ambițioasă și optimistă pentru viitorul Europei. De la războiul din Ucraina și relația cu Rusia, la ideea unui program nuclear european, reglementarea platformelor digitale și apelul la „respect” în relația cu Statele Unite, liderul francez a conturat imaginea unei Europe care trebuie să devină o veritabilă putere geopolitică și să își apere ferm interesele.

În sesiunea de întrebări și răspunsuri cu președintele Conferinței, Wolfgang Ischinger, care a urmat discursului, Macron a declarat că europenii vor trebui să „reorganizăm arhitectura noastră de securitate” pentru a răspunde provocărilor moderne.

Macron, care urmează să țină un discurs la sfârșitul acestei luni despre modul în care vede rolul forței de descurajare nucleară a Franței în Europa, a declarat că a început aceste consultări.

Liderul francez a precizat că a lucrat cu cancelarul german Friedrich Merz la mecanismele de guvernanță ale programului, inclusiv la garanții și mecanisme de control. La rândul său, Merz a precizat că a purtat discuții confidențiale cu liderul francez despre această temă.

„Am avut discuții confidențiale cu Emmanuel Macron despre o forță nucleară europeană de descurajare”, a declarat Merz în dialogul său cu președintele Conferinței, Wolfgang Ischinger, abordând unul dintre cele mai sensibile subiecte din arhitectura de securitate a Europei.

„Trebuie să reorganizăm și să restructurăm arhitectura noastră de securitate în Europa. Pentru că arhitectura de securitate din trecut a fost concepută și structurată în totalitate în perioada Războiului Rece. Așadar, nu mai este adaptată”, a mai spus Emmanuel Macron.

„Trebuie să reformulăm descurajarea nucleară în această abordare. De aceea concepem, și în câteva săptămâni voi detalia acest lucru, dar am inițiat un dialog strategic, evident cu cancelarul Merz, dar și cu câțiva lideri europeni, pentru a vedea cum putem articula doctrina noastră națională, care este garantată și controlată de Constituție”, a continuat el.

Franța deține singurul arsenal nuclear complet independent din Europa.

De altfel, cancelarul german și președintele francez au convenit în vara anului trecut că Franța și Germania vor purta un “dialog strategic” legat de umbrela nucleară franceză în Europa. În martie anul trecut, Emmanuel Macron a anunțat „o nouă eră” în care Franța este dispusă să extindă umbrela nucleară către aliații europeni, lucru care a generat reacții din partea unor țări precum Danemarca, Polonia, Norvegia și Germania.

În prezent, descurajarea nucleară a Europei este asigurată în principal de Statele Unite, care dispun de arme nucleare pe continent și de zeci de mii de militari staționați în baze europene.