PPC blue, divizia de mobilitate electrică a grupului PPC în România, continuă extinderea rețelei sale naționale prin achiziția rețelei Hermes Flow cu 116 puncte de încărcare. Odată cu integrarea noilor stații, utilizatorii vor avea acces la o rețea mai amplă de stații rapide și ultra-rapide, disponibile treptat în aplicația PPC blue în perioada următoare.

“Mobilitatea electrică evoluează atunci când șoferii pot călători liber, cu încredere în rețeaua care îi susține. Extinderea amprentei noastre prin achiziția rețelei Hermes Flow ne apropie de obiectivul de a oferi o experiență predictibilă de încărcare la nivel național. Apreciem dedicația și efortul depus de echipa Hermes Flow în dezvoltarea acestei rețele, contribuția lor reprezintă o parte importantă din tranziția energetică pe care o construim împreună.” a declarat Andreea-Dana Popescu, director general PPC Blue România.

Rețeaua preluată are în componență 72 de puncte de încărcare în București-Ilfov și restul în 10 județe din România. Noile stații sunt amplasate în zone ușor accesibile, de exemplu în 6 magazine Carrefour, 15 unități Romstal precum și mai multe mall-uri din București și din țară. Din cele 116 puncte de încărcare, 97 de puncte de încărcare sunt rapide si ultrarapide, cu puteri între 50k și 160kW.

Integrarea rețelei de puncte de încărcare preluate de la Hermes Flow în rețeaua PPC blue și în aplicația mobilă va fi realizată în perioada imediat următoare. Pe durata procesului de preluare, stațiile vor fi indisponibile pentru o perioadă scurtă, de aproximativ 2–3 ore, în ziua în care sunt transferate. Până la momentul finalizării integrării, acestea vor rămâne vizibile în rețeaua Hermes, iar ulterior vor putea fi găsite în aplicația și pe harta PPC blue.

Aplicația PPC blue poate fi descărcată din AppStore sau Google Play. Aceasta permite vizualizarea stațiilor de încărcare disponibile și alegerea serviciilor de încărcare potrivite nevoilor utilizatorilor (abonamentele sau Charge & Pay). Prin intermediul aplicației utilizatorii își pot organiza călătoriile și utiliza atât stațiile de încărcare PPC blue din România, cât și din Grecia. De altfel, compania PPC Blue România este prima din țară care oferă clienților abonamente pentru încărcare cu unități incluse (1 unitate = 1 kWh), oferind și serviciu de tractare gratuit. În funcție de nivelul de consum, există trei opțiuni: PPC blueLite (60 de unități de încărcare incluse), PPC bluePlus (120 de unități de încărcare incluse) și PPC blueMax (200 de unități de încărcare incluse).  Clienții pot încărca folosind aplicația mobilă sau un card RFID asociat profilului activ.

Șoferii beneficiază de un serviciu de asistență tehnică cu suport oferit de o echipă dedicată, disponibil 24/7, la numărul 0800 801 158.

PPC blue instalează în România infrastructură de încărcare în centre comerciale, supermarketuri, restaurante și hoteluri care doresc să atragă utilizatorii de mașini electrice, precum și în spațiile publice puse la dispoziție de municipalități interesate de îmbunătățirea calității aerului prin încurajarea mobilității electrice.

PPC Blue România face parte din Grupul PPC, cu o tradiție de peste 70 de ani în Grecia, lider în domeniul energiei în Europa de Sud-Est, care și-a asumat un angajament față de dezvoltarea durabilă și protecția mediului prin promovarea surselor de energie curată. Mobilitatea electrică joacă un rol central în această viziune pentru viitor. DEI blue, compania dedicată mobilității electrice lansată de PPC în 2021 în Grecia, și-a făcut deja un nume prin serviciile de mobilitate electrică oferite persoanelor fizice, companiilor și administrației publice din întreaga Grecie. Obiectivul de a deveni lider pe noua piață de mobilitate electrică din regiune, prin realizarea de investiții semnificative pentru dezvoltarea, gestionarea și operarea celei mai extinse rețele de încărcare a mașinilor electrice și prin furnizarea de servicii inovatoare, descrie planul ambițios al PPC.

de Lucian Mircescu, Manager Afaceri Instituționale PPC România

A luat avânt de câțiva ani în spațiul public ideea că problemele energetice ale României, (în principal prețuri finale mari și dependență crescândă de importuri) se rezolvă prin urmărirea unei politici de independență energetică.

Ea își are cel mai probabil originea în mitologia regimului comunist care promova concepția că prosperitatea domestică este corelată pozitiv cu autosuficiența economică. Nu luăm nimic de la străini (mai ales cei din Vest), producem totul intern, nu depindem de nimeni, ne este bine.

Idealul autosuficienței promovat înainte de 1989 a fost, în realitate, o ipocrizie economică menținută prin sacrificiul populației. Deși propaganda clama independența totală, economia României rămânea critic dependentă de importuri strategice (gaze naturale, țiței și huilă cocsificabilă) necesare pentru susținerea industriei grele. Mai mult, chiar și proiecte de dezvoltare internă, precum Centrala Nucleară Cernavodă, se bazau pe tehnologie externă (canadiană).

În anii ’80 chiar dacă România devenea într-adevăr un exportator net de electricitate, acest rezultat a fost obținut prin prelucrarea unor cantități mari de combustibili fosili importați, exportul forțat al energiei și prin raționalizarea drastică a consumului intern (curent electric, căldură, benzină). Obsesia exportului a făcut ca Sistemul Energetic Național (SEN) să devină instabil, depinzând de interconexiunile cu țările vecine pentru echilibrarea rețelei.

Și acum ajungem în zilele noastre, când România se confruntă cu problema prețurilor ridicate la electricitate, care este strâns legată de nevoia stringentă de a aduce noi capacități de producție în sistem. Dar care să fie arhitectura optimă a SEN-ului?

Sigur, componenta principală trebuie să se refere la capacități proprii, într-un mix energetic diversificat, dar centrat pe regenerabile pentru a exploata cea mai abundentă resursă naturală de care dispun România și Europa: soarele și vântul. Asta apropo de a nu mai depinde de importuri de energie primară și a avea deci securitate energetică. Apoi, pentru echilibrul și stabilitatea sistemului, este absolut necesar să avem energie în bandă prin surse dispecerizabile, iar aici intervin nuclearul și termocentralele pe gaze naturale, cu riscurile și avantajele lor.  Pe același palier al importanței se află rețelele puternic digitalizate și extinse.

Deci este perfect rezonabil să ne acoperim nevoile energetice interne prin amenajarea propriei infrastructuri, dar doar până la punctul în care acest lucru rămâne eficient dintr-o perspectivă de cost. De la un anumit moment încolo, continuarea adăugării lor devine prea scumpă. Și aici intervine Piața Unică a UE, care are rolul de imprima o dimensiune de eficiență SEN-urilor Statelor Membre.

De exemplu integrarea în Piața Unică este soluția pentru a evita construcția și întreținerea de capacități de rezervă (cam 10-20% din capacitățile instalate în funcție de Stat) care ar sta nefolosite 90% din timp, dar care acum sunt esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum de doar câteva ore pe zi.

Piața Unică aduce Statelor Membre beneficiile diversificării geografice a cererii și ofertei. Aceasta exploatează diferențele de climă, de fus orar și de obiceiuri de consum. De exemplu, un vârf de cerere în sudul României poate fi compensat de un surplus de producție eoliană în nordul Europei sau de un vârf de producție solară în sudul continentului. Prin interconectare, și coridoare robuste de transport pe teritoriul Statelor Membre energia abundentă de pe o piață se mișcă spre piața deficitară, netezind curbele de cerere și ofertă și optimizând utilizarea capacităților pe un teritoriu vast.

Lecția esențială a istoriei noastre energetice este că independența energetică rigidă este în realitate nefezabilă tehnic și scumpă. Pragmatismul impune să ne bazăm pe un mix inteligent de surse interne, rețele robuste și să exploatăm din plin interdependența oferită de Piața Unică a UE. Această integrare nu este o slăbiciune, ci cea mai puternică garanție a stabilității și rezilienței, asigurând prețuri competitive prin accesul reciproc la resursele continentale.

Nota redacției: Acest material reflectă puncte de vedere ale autorului și perspectiva PPC România

Rețele Electrice România, parte a grupului PPC în România, a lansat, prin intermediul sistemului informatic de achiziții publice, o procedură de achiziție pentru lucrări de modernizare a rețelelor de medie și joasă tensiune din localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, în beneficiul a aproximativ 17.000 de locuitori.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, valoarea licitației este de peste 198 milioane de lei, fără TVA, lucrările fiind co-finanțate prin Fondul de Modernizare.

„Prin această investiție realizată cu sprijinul fondurilor europene, demonstrăm angajamentul nostru față de comunitate și viitorul ei. Modernizarea rețelei electrice din orașul Bocșa va crește reziliența și fiabilitatea infrastructurii, asigurând o alimentare sigură și continuă pentru locuitori. Proiectul vizează reconfigurarea rețelei de distribuție pentru zona de medie tensiune, precum și creșterea gradului de digitalizare a rețelei. Prin aceste măsuri, pregătim infrastructura nu doar pentru nevoile actuale ale consumatorilor, ci și pentru cele viitoare, consolidând totodată atractivitatea orașului pentru noi investitori și contribuind la dezvoltarea sa economică pe termen lung,” a declarat Mihai Pește, director general al Rețele Electrice România.

Astfel, în urma acestei licitații, în orașul Bocșa din județul Caraș-Severin, Rețele Electrice România va moderniza parțial rețelele de medie si joasă tensiune prin înlocuirea cablurilor și conductoarelor pe distanțe de aproape 38 de km pentru cele de medie tensiune, respectiv 81 de km pentru cele de joasă tensiune. În plus, rețeaua de medie tensiune va fi parțial trecută în subteran, iar traseele cablurilor de rețea subterană au fost alese astfel încât să nu interfereze cu monumente istorice/de arhitectură, cu situri arheologice sau ale instituțiilor critice.

De asemenea, vor fi modernizate 47 de posturi de transformare, o parte dintre acestea fiind trecute de pe stâlp (aeriene) în  anvelope de beton. Elementele de rețea vor fi trecute în sistem de telecontrol și vor fi refăcute peste 7.300 de branșamente.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 204 milioane de lei, fără TVA, din care valoarea maximă asigurată din Fondul pentru Modernizare este de 146 milioane de lei. Valabilitatea contractelor se încheie la expirarea perioadei de monitorizare a durabilității proiectelor, adică 5 ani de la data punerii în funcțiune a investițiilor.

Termenul de depunere a ofertelor este 12.01.2026, iar lucrările vor avea o durată de 42 de luni de la încheierea contractului.