Cancelarul german Friedrich Merz a prezentat un amplu pachet de redresare economică, declarând că Germania trebuie să depășească o recesiune „fără precedent” prin eliminarea barierelor din calea creșterii, cu ocazia prezentării agendei sale guvernamentale, miercuri, în Bundestag. Totodată, el a pledat ca țara sa să aibă „cea mai puternică armată convențională din Europa”, relatează DW.

Economia noastră este încă în mare parte competitivă, dar condițiile cadru nu mai sunt’, a remarcat noul cancelar federal german, care conduce o coaliție formată din blocul său politic de centru-dreapta, alcătuit din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creștin-Socială (CSU), și Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga.

Germania riscă să intre într-un al treilea an consecutiv de recesiune în 2025, cu o contracție economică estimată la 0,2%, potrivit unei prognoze publicate de Institutul German de Economie (IW) din Köln. Dacă această previziune se confirmă, ar fi cea mai lungă fază de stagnare economică traversată de Germania în perioada postbelică, după ce economia germană a înregistrat deja două ani consecutivi de contracție: o scădere de 0,3% în 2023 și de 0,2% în 2024. Potrivit datelor Oficiului Federal de Statistică, PIB-ul s-a redus cu 0,1% doar în ultimul trimestru al anului trecut, semnalând o lipsă de relansare economică.

Institutul indică drept cauze principale conflictul comercial în curs cu Statele Unite, în special politicile tarifare ale Washingtonului, precum și costurile ridicate de operare din Germania și incertitudinile globale care afectează investițiile și exporturile.

Cu toate acestea, Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislativul la final de mandat a relaxat amendamentul constituțional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a „frânei datoriilor” va permite creșterea cheltuielilor militare și implementarea unui plan de 500 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură și de protecție a mediului.  Totuși, noul cancelar a atras atenția în discurs că aceste fonduri trebuie gestionate cu o „prudență extremă”. întrucât este vorba despre datorii care vor trebui rambursate. 

„Vom face tot ce ne stă în putință pentru a readuce economia Germaniei pe o traiectorie de creștere – prin investiții și reforme. Cele două merg mână în mână. Putem redeveni o locomotivă a creșterii – una pe care lumea o privește cu admirație”, a promis liderul de la Berlin.

Merz a subliniat câteva măsuri de stimulare a economiei, precum: reducerea imediată a impozitului pentru investițiile corporative; o reducere treptată pe cinci ani a ratelor impozitului pe profit; 150 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii; un nou minister pentru digitalizare și modernizare; și o procedură rapidă de 24 de ore pentru înregistrarea întreprinderilor nou înființate.

Merz mai mizează și pe comerțul internațional în eforturile de relansare a economiei: „Dorim să sprijinim UE în încheierea a cât mai multe acorduri comerciale noi posibil chiar acum”, a declarat cancelarul, adăugând că dorește să evite un conflict comercial prelungit cu SUA.

De asemenea, el s-a angajat că Germania va continua să adere la obiectivele naționale, europene și internaționale în materie de climă, a spus el, dar accentul se va muta pe stabilirea prețului dioxidului de carbon.

Veniturile rezultate nu vor fi utilizate de stat, ci vor fi returnate economiei și cetățenilor „într-un mod direcționat”, a spus Merz.

Nu în ultimul rând,, cancelarul german s-a angajat să abroge controversata lege privind diligența necesară a lanțului de aprovizionare și să simplifice reglementările din toate sectoarele. „Să oferim întreprinderilor și lucrătorilor mai multă încredere, mai multă libertate și mai puțină birocrație”, a declarat Merz.

Pe lângă relansarea economiei, noul cancelar a pledat pentru consolidarea puterii militare a Germaniei, astfel încât să aibă „cea mai puternică armată convențională din Europa”. El a subliniat cu fermitate că războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare directă la adresa păcii în Europa.

„Acest război îngrozitor și deznodământul său nu vor determina doar soarta Ucrainei. Rezultatul său va decide dacă legea și dreptatea vor continua să se aplice în Europa și în lume — sau dacă vor prevala tirania, violența militară și legea celui mai puternic. Ceea ce este în joc în Ucraina este nimic mai puțin decât ordinea păcii pe întregul nostru continent.”

Germania, a spus el, își va reafirma rolul de lider în Europa, va reconstrui încrederea cu partenerii și va sprijini Ucraina fără echivoc.

„Nu suntem parte în acest război și nu intenționăm să devenim. Dar nici nu suntem observatori indiferenți sau mediatori neutri între părți. Nu trebuie să existe niciun dubiu în privința poziției noastre: suntem, fără echivoc, de partea ucrainenilor.”

Promițând că Bundeswehr va deveni „cea mai puternică armată convențională din Europa”, Merz a anunțat investiții susținute și un nou serviciu național voluntar.

„Este potrivit pentru cea mai populată și mai puternică economic țară din Europa. Asta așteaptă prietenii și partenerii noștri de la noi — ba chiar, o cer explicit”, a conchis cancelarul german.

Un nou proiect de lege depus de un deputat al partidului de guvernământ Fidesz din Ungaria ar putea limita drastic activitatea organizațiilor neguvernamentale care beneficiază de finanțare externă și sunt considerate o amenințare la adresa suveranității naționale, relatează Euronews.

János Halász, parlamentar Fidesz, a depus marți seară un proiect de lege intitulat „Transparență în viața publică”, care prevede reglementări mai stricte pentru activitățile publice desfășurate în Ungaria. Potrivit documentului, ONG-urile care ar putea pune în pericol suveranitatea țării vor avea interdicții privind finanțarea din străinătate fără o autorizație prealabilă, nu vor mai putea beneficia de redirecționarea impozitului pe venit și vor fi obligate să își declare public activele. 

Proiectul de lege conferă mai multe atribuții controversate Oficiului pentru Protecția Suveranității, o autoritate înființată în 2023 de guvernul lui Viktor Orbán pentru a investiga influența străină în societatea ungară. Această instituție poate recomanda Guvernului includerea organizațiilor pe o listă oficială a celor supuse reglementărilor restrictive și poate colabora cu serviciile secrete pentru colectarea de informații.

ONG-urile incluse pe listă vor fi obligate să ceară donatorilor o declarație scrisă prin care să ateste că fondurile nu provin din surse externe. Mai mult, în cazul în care Oficiul descoperă că o organizație listată a acceptat sprijin financiar extern fără autorizare, aceasta poate fi amendată cu sume de până la 25 de ori valoarea fondurilor primite.

Proiectul susține că orice finanțare externă – inclusiv fonduri europene obținute prin competiție de către ONG-uri din state membre UE – poate reprezenta o amenințare la adresa suveranității. De asemenea, legea consideră o încălcare a suveranității orice acțiune prin care o organizație „prezintă Ungaria într-o lumină negativă”.

Criticii acestei inițiative legislative, printre care activiști civici și organizații pentru drepturile omului, compară Oficiul pentru Protecția Suveranității cu legislația „agentului străin” din Rusia, susținând că noile prevederi vor putea fi folosite pentru a reduce la tăcere vocile critice împotriva guvernului, inclusiv jurnaliști și ONG-uri. Proiectul prevede chiar pedepse cu închisoarea de până la trei ani pentru cei găsiți vinovați de încălcări.

Comisia Europeană a sesizat în decembrie 2023 Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu legea care a creat Oficiul pentru Protecția Suveranității, considerând că aceasta contravine legislației europene și încalcă drepturile fundamentale precum libertatea de exprimare, libertatea de asociere și protecția datelor personale.

Mai multe ONG-uri ungare au anunțat că vor răspunde oficial proiectului de lege în perioada următoare.

Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Albaniei, în urma alegerilor parlamentare din mai 2025. Rama ocupă această funcție din 2013 și a fost reales în 2017, 2021 și acum în 2025, devenind astfel primul lider al Albaniei democratice care obține patru mandate consecutive, potrivit The Guardian. Un pro-european convins, în acest nou mandat, Edi Rama își propune să accelereze procesul de aderare a Albaniei la Uniunea Europeană până în 2030. 

Realegerea lui a fost salutată de principalii lideri ai instituțiilor europene de la Bruxelles. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că sub conducerea premierului Edi Rama, Albania a făcut mari progrese în direcția „Uniunii noastre”: „Să continuăm să lucrăm îndeaproape împreună la reformele UE. Locul Albaniei este în UE! Aștept cu nerăbdare să vă felicit în persoană mâine la Tirana”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj pe contul X.

Dear @ediramaal, congratulations on your electoral victory!

Under your leadership, Albania has made great progress towards our Union.

Let’s keep working closely together on EU reforms. Albania belongs in the EU!

Looking forward to congratulate you in person tomorrow in Tirana. pic.twitter.com/Lneh8LPh3D

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 14, 2025

Luna trecută, Premierul Albaniei, a precizat într-o vizită la Bruxelles că țara sa este foarte hotărâtă să îndeplinească toate obligațiile calendarului pentru a încheia toate negocierile de aderare la UE în 2027. 

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat la Conferința de la Munchen, că Albania și Muntenegru sunt „fruntașe” printre candidații actuali la aderarea la UE și că negocierile lor continue ar putea fi încheiate până la sfârșitul anului 2026 sau 2027.

Macedonia de Nord este candidat oficial la aderarea la UE din 2005, Muntenegru din 2010 și Albania din 2014.