Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Modelul democratic european este unul al compromisului și al echilibrului, iar acesta este un lucru pe care trebuie să îl protejăm ca pe o comoară, deoarece evită orice hegemonie, a declarat duminică președintele francez Emmanuel Macron, într-un discurs inaugural susținut în deschiderea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, considerată un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent în istoria Uniunii Europene și lansată de 9 mai, Ziua Europei.

În hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, Macron a fost primul lider european care a vorbit la lansarea Conferinței privind viitorul Europei, un amplu demers mult așteptat și promovat de președintele francez încă din faza sa embrionară, care se va încheia în martie 2022 în timpul președinției franceze a Consiliului UE. 

Într-un discurs metaforic și abundent în remarci politice privind excepționalismul european, liderul francez s-a adresat europenilor vorbind despre modelul democratic european și cerând identificarea căii spre viitor în cadrul dezbaterilor ce vor urma pentru a construi o Europă mai puternică și mai unită. El i-a îndemnat pe cetățeni și pe tineri să fie cutezători, insuflând ideea construirii unor noi legende europene.

 

În timpul acestei zile a Europei mă bucur foarte mult că sărbătorim cu un angajament politic comun orchestrat de ceea ce va deveni limba noastră universală. (…) Suntem adunați la Strasbourg, la 9 mai, ceea ce ne spune multe despre cine suntem, cum vom lucra, cum ne vom modela după 70 de ani de experiență comună și, uitându-ne la momentele fondatoare din arhivele noastre, Strasbourg este orașul reconcilierii”, a spus Macron, pe scena hemiciclului democrației europene, avându-i alături pe președintele Parlamentului European, David Sassoli, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pe prim-ministrul portughez Antonio Costa, în calitate de reprezentant al președinției Consiliului UE.

Președintele francez a evocat simbolistica orașului Strasbourg, cunoscută fiind dorința sa ca lucrările plenare ale Parlamentului European să fie reluate cât mai curând în acest oraș. 

Strasbourg “este simbolul viu al acestei Europe care a spus nu războiului, pentru a construi pacea, pentru a înlocui ocupația cu cooperarea, pentru a înlătura grijile, privind spre granițe pentru a insufla o nouă încredere și prietenie în sufletele europene”, a spus el.

Subliniind că europenii de astăzi “nu construiesc o Europă imaginară, ci un sentiment de apartenență”, liderul francez a mai spus că instinctele naționaliste devin confortabile atunci când apar îndoieli cu privire la Europa.

El a arătat astfel, că miza este ca oamenii să nu uite “cine suntem” și “tot ceea ce am construit”, referindu-se la acordul liderilor UE privind planul de redresare economică europeană sau procurarea de vaccinuri și administrarea lor în lupta împotriva pandemiei.

“Este un model european care a devenit cu adevărat un model de sine stătător. Și cred că am văzut căile de urmat, având în vedere provocările pe care le avem în față. Acest model este ADN-ul nostru, identitatea noastră profundă. (…) O Europă caracterizată de solidaritate. Este rezultatul unui model care este productiv și social. O Europă a competitivității și a forței economice, dar care a fost întotdeauna gândită în termeni de solidaritate încă de la început, solidaritate față de regiuni sau față de comunitățile locale și în termeni de politici ambițioase, nicăieri în lume nu avem atâta importanță acordată vieții”, a spus Emmanuel Macron.

“Modelul nostru este forța noastră”, a insistat el, spunând că prin cooperare europeană au fost salvate vieți în Europa și în vecinătatea Europei.

Președintele francez a mai pus accentul pe componenta democratică a modelului valoric european, oferind însă și exemple tangibile și concrete de cooperare europeană precum Acordul Verde European către neutralitate climatică până în 2050 sau recentul angajament social prin Declarația UE de la Porto privind problematica socială, prin care UE și asumă obiectivul ca 78% dintre europeni să aibă un loc de muncă până în anul 2030.

“Chiar în acest hemiciclu mi-am afirmat convingerea că, în lupta cu regimurile autoritare, singurul răspuns valabil este autoritatea democrației. (…) Democrația noastră europeană este o democrație de compromis și de echilibru, iar acesta este un lucru pe care trebuie să îl protejăm ca pe o comoară, deoarece evită orice hegemonie“, a spus acesta.

Emmanuel Macron a recunoscut însă că o slăbiciune a Uniunii Europene este atunci când “suntem sugrumați în propriile noastre proceduri”.

“Nu există nicio fatalitate în proceduri, dar, încă o dată, trebuie să găsim o cale eficientă de a merge mai departe cu ambiție pentru a trece peste criză și pentru a evita, fără a lua decizii de care avem nevoie pentru a fi mai puternici”, a afirmat el, cu tărie.

În stilul său propriu orientat către probarea excepționalismului european, președintele francez a arătat că modelul european de solidaritate este urmat de Statele Unite ale Americii.

Referindu-se la Conferința privind viitorul Europei, Emmanuel Macron s-a adresat tinerilor  și a spus că “trebuie să găsim din nou calea spre viitor”.

“Acesta este scopul acestei Conferințe privind viitorul Europei, de a găsi o modalitate de a modela o democrație în mod colectiv și de a ne învăța lecțiile (…) Va fi un exercițiu fără precedent să ascultăm întregul continent și să ne gândim la cum vrem să arate viitorul nostru”, a spus el, subliniind că le-a solicitat șefilor de stat sau de guvern din UE să se implice și să organizeze dezbateri cu cetățenii.

“Această conferință este un lucru pe care îl datorăm tinerilor noștri, cărora le cerem să facă cel mai greu sacrificiu în timpul acestei crize. Până la urmă, pentru ei vom construi această nouă Europă”, a continuat el.

El i-a îndemnat pe cetățeni și pe tineri să fie cutezători, insuflând ideea construirii unor noi legende europene.

“Sper ca această Conferință să fie momentul în care proiectele majore au ambiții majore. Vise majore. Cum vrem să arate Europa peste 100 de ani. Ce granițe va avea, ce instituții noi, ce proiecte culturale majore vom crea împreună, cum putem face din această Europă liderul reducerii emisiilor. Și sper ca neutralitatea noastră în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon să fie atinsă și mai repede. Cum putem construi această Europă a educației și a cercetării, făcându-o și mai puternică. Noile granițe în spațiu. Cum putem reuși, practic, să ne scriem noi înșine noile noastre legende“, a spus Macron, parafrazând un poet francez.

Toate țările care și-au pierdut legendele, vor fi condamnate să moară de frig, și asta se va aplica și la toată Europa. Dacă ne pierdem din vedere legendele vom muri de frig. Trebuie să scriem noi legende. Depinde de noi. Depinde de voi. Vă mulțumesc. Și mă bazez pe voi“, a conchis președintele Franței.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Summitul G7: Liderii UE se declară pregătiți să facă “echipă cu marile democrații”, făcând apel la stabilirea originilor COVID-19 și la protejarea valorilor în raport cu China și Rusia

Published

on

© European Union, 2021

Liderii Uniunii Europene s-au alăturat joi președintelui american Joe Biden în a solicita lansarea unei noi investigații privind originile pandemiei de COVID-19, îndemnând China să acorde cercetătorilor “acces complet” în acest sens și menționând Rusia și China drept actori ce provoacă îngrijorări în raport cu valorile lumii democratice.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au susținut joi, la Bruxelles, o conferință de presă înaintea deplasării în Marea Britanie pentru a participa la summitul G7, primul la care va participa noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, dar și întâia astfel de reuniune pentru prim-miniștrii Italiei și Japoniei, Mario Draghi și Yoshihide Suga.

 

Este de cea mai mare importanţă să aflăm originile coronavirusului. Anchetatorii au nevoie de acces complet la tot ce este necesar pentru a descoperi cu adevărat sursa acestei pandemii“, a declarat şefa executivului european, Ursula von der Leyen, potrivit Agerpres.

Lumea are dreptul să ştie tot ce s-a întâmplat exact pentru a trage învăţăminte şi susţinem toate eforturile pentru a se ajunge la transparenţă şi a afla adevărul“, a subliniat în aceeaşi conferinţă de presă preşedintele Consiliului European Charles Michel, a consemnat Politico Europe.

La aproape un an şi jumătate de la declararea pandemiei, originea noului coronavirus rămâne controversată. La sfârşitul lui mai, comunitatea de informaţii a Statelor Unite a admis că agenţiile sale componente au două teorii cu privire la originea virusului SARS-CoV-2, două agenţii considerând că acesta a apărut pe cale naturală din contactul uman cu animale infectate, iar o a treia privilegiind ipoteza unui posibil accident de laborator drept sursă a pandemiei de COVID-19.

În acest sens, președintele Biden a ordonat serviciilor de informații americane să efectueze o analiză a originii pandemiei și să o prezinte într-un termen de 90 de zile. Beijingul a respins cu înverșunare cea de-a doua ipoteză și a primit sprijinul unei anchete a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) la începutul acestui an, care a eliminat teoria accidentului de laborator.

Referitor la agenda summitului G7, Ursula von der Leyen și Charles Michel au salutat cu această ocazie revenirea SUA la aceleași valori și interese comune, insistând asupra redresării economice economice, rezilienței geopolitice și comerciale, politicii externe, sănătății și schimbărilor climatice.

“Așteptăm cu nerăbdare să avem din nou acest summit G7, în sfârșit, să avem țările G7, țări cu mentalități similare, care împărtășesc aceleași valori, care împărtășesc aceleași interese și care împărtășesc, de asemenea, aceeași viziune asupra lumii. Așadar, este bine că SUA s-au întors și este bine că G7, prin aceasta, s-a întors din nou”, a spus von der Leyen, făcând o aluzie la perioada în care summit-urile G7 erau tensionate de ciocnirile politice dintre Donald Trump și aliații democratici.

Vorbind despre reziliența economică, președinta Comisiei Europene a subliniat că un aspect cheie este “legat de protejarea valorilor noastre”, nominalizând China și Rusia drept actori care provoacă îngrijorare.

Ne dorim cooperare, ne dorim un schimb viu, dar pe baza valorilor democratice și a drepturilor fundamentale. Și pentru aceasta, de asemenea, am dezvoltat în ultima lună instrumentele noastre, de exemplu, regimul global de sancțiuni privind drepturile omului sau viitoarea noastră propunere pentru un instrument anti-coerciție. Și, bineînțeles, întregul set de instrumente de abordare centrată pe om a lumii digitale. Este vorba despre Actul privind serviciile digitale, Actul privind piețele digitale și Regulamentul privind inteligența artificială, care este centrat pe om. Știm că China și Rusia sunt surse speciale de îngrijorare în aceste domenii. Și, prin urmare, țările G7 sunt, în sfârșit, din nou, unite și hotărâte să protejeze și să promoveze valorile noastre“, a spus ea.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European a remarcat abordarea Uniunii Europene față de China, care îmbracă multiple fațete: “de cooperare, de competiție și de potențială rivalitate sistemică”.

El a subliniat din nou că, în ce privește Rusia, relațiile Uniunii Europene cu Moscova sunt “la un nivel scăzut”.

Provocările actuale pot fi abordate doar la nivel global. La summitul G7, Ursula von der Leyen și cu mine vom face echipă cu principalele democrații în ceea ce privește vaccinurile, sănătatea, redresarea economică și un viitor mai verde și mai prosper“, a mai spus Michel, vorbind inclusiv despre exporturile de vaccinuri, creșterea producției globale de vaccinuri, și realizarea unui tratat global pentru lupta împotriva pandemiilor.

După summitul G7, președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene îl vor primi, pe 15 iunie, la Bruxelles, pe președintele american Joe Biden pentru un summit Uniunea Europeană – Statele Unite, unde cei trei lideri vor decide să coopereze privind competiția cu China, schimbările climatice, pandemia și comerțul global, sub semnul “unui nou răsărit” în relațiile dintre Europa și SUA.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: Relația dintre UE și Rusia este complexă. Trebuie să ne definim mai bine obiectivele strategice

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg pentru un dialog eficient între liderii statelor membre privind obiectivele strategice cu Rusia. 

„Relația dintre UE și Rusia este complexă. Odată ce împărtășim o analiză comună, este mai ușor să luăm o decizie colectivă, suntem mai puternici pentru că suntem mai uniți. Rusia a creat un șir de conflicte în vecinătatea sa și dincolo de ea, și în fața cărora am reacționat adesea. Trebuie să decidem mai întâi ce vrem de la Rusia, trebuie să ne definim mai bine obiectivele strategice”, a transmis Charles Michel la Strasbourg.

La următoarea reuniune a liderilor UE se vor continua discuțiile pentru întărirea rezilienței Uniunii, pentru  cooperarea selectivă cu Rusia pe probleme de interes pentru Uniune.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, a transmis luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președintele rus, Vladimir Putin.

Cei doi lideri au discutat la telefon ca urmare a reuniunii Consiliului European din 24-25 mai, context în care Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin poziția Consiliului European cu privire la relațiile UE-Rusia și a precizat că, în cadrul discuțiilor din luna mai, liderii UE au condamnat activitățile ilegale, provocatoare și perturbatoare ale Rusiei împotriva UE, a statelor sale membre și a altora, informează un comunicat al Consiliului remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: America s-a întors. Turneul lui Joe Biden în Europa este semnalul că relația transatlantică a supraviețuit epocii Trump

Published

on

© European Union 2021

Turneul în Europa pe care îl va întreprinde preşedintele american Joe Biden trimite semnalul că multilateralismul a supravieţuit epocii Trump şi pregăteşte scena pentru cooperare transatlantică în abordarea actualelor provocări, de la China şi Rusia până la schimbările climatice, a afirmat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o întâlnire cu presa luni seara la Bruxelles, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“America s-a întors”, a declarat Michel, folosind expresia adoptată de Biden în primul său discurs către europeni, pe scena virtuală a Conferinței de Securitate de la München, după ce predecesorul său Donald Trump a retras Statele Unite din mai multe instituţii multilaterale şi a participat la summituri tensionate cu aliații din G7 și din NATO.

“Acest lucru înseamnă că avem din nou un partener foarte puternic în promovarea unei abordări multilaterale (…), o mare diferenţă faţă de administraţia Trump”, a subliniat Michel, care l-a întâmpinat virtual pe Joe Biden la reuniunea Consiliului European din luna martie și care a pledat pentru stabilirea unui “pact fondator” UE-SUA prin care alianța transatlantică că apere ordinea internațională de atacurile regimurilor autocratice din Rusia și China.

Joe Biden va efectua în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie, la summitul NATO și la un summit UE-SUA la Bruxelles, precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția.

Astfel, președintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se vor întâlni cu Joe Biden pe 15 iunie, la Bruxelles, după summitul G7 al celor mai industrializate state din 11-13 iunie din Marea Britanie şi summitul NATO de la Bruxelles din 14 iunie.

Preşedintele Consiliului European a explicat că “multilateralismul s-a întors” nu este doar un slogan, ci o recunoaştere a faptului că este nevoie de o abordare globală pentru a rezolva problemele, fie că este vorba de livrarea vaccinurilor împotriva COVID-19, fie de o fiscalizare mai corectă a companiilor în era digitală.

Potrivit lui Michel, reuniunea G7 de la Cornwall poate fi “un punct important de cotitură” care să demonstreze angajamentul politic real al guvernelor de a “reconstrui mai bine” după dezastrul economic generat de pandemia de coronavirus.

Summitul va reprezenta totodată o oportunitate de a aborda problema presiunii resimţite de democraţiile liberale, a adăugat oficialul european, care se aşteaptă ca G7 să discute şi despre necesitatea ca Occidentul să adopte o abordare mai “proactivă” în ce priveşte apărarea valorilor sale în faţa ambiţiilor Chinei şi Rusiei.

Charles Michel a menţionat că a discutat luni timp de 90 de minute cu preşedintele rus Vladimir Putin, spunându-i între altele că Moscova trebuie să-şi schimbe conduita dacă vrea relaţii mai bune cu UE27.

Uniunea Europeană şi Rusia sunt în dezacord într-o gamă largă de probleme, între care drepturile omului, intervenţia rusă în Ucraina şi tratamentul aplicat de Moscova opozantului Aleksei Navalnîi, iar potrivit lui Michel relaţiile bilaterale sunt într-un moment foarte prost.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE10 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA11 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE12 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA15 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu16 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending