Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președintele Parlamentului European (PE), David Sassoli, a indicat că statele membre nu ar trebui să dea înapoi de la o actualizare a Tratatelor dacă această necesitate privind funcționarea Uniunii Europene ar reieși în urma dezbaterilor cu cetățenii din cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, care a fost lansată chiar de Ziua Europei, pe 9 mai, de la sediul Legislativului European de la Strasbourg.

David Sassoli a subliniat importanța implicării mai mari a cetățenilor europeni în procesul decizional de zi cu zi al UE, dar cu precădere în redresarea post-pandemie și conturarea unui viitor comun.

„Încă de la începutul legislaturii, Conferința privind viitorul Europei a reprezentat o prioritate pentru Parlamentul European, care a solicitat-o. Chiar înainte de pandemie, Parlamentul era convins de necesitatea de a apropia cetățenii de proiectul european, de a-i implica mai mult și de a dezvolta împreună o viziune pentru viitorul nostru comun. (…) În contextul în care suntem pe cale să ne reconstruim economiile și societățile pe noi baze și având în vedere investițiile colosale pe care Europa le va injecta în politicile publice, este cu atât mai crucial și mai urgent să îi ascultăm pe concetățenii noștri, să le simțim nevoile, așteptările în materie de asistență, locuri de muncă, demnitate, securitate și prosperitate, precum și viziunea lor asupra acestui viitor european comun. Cred că este responsabilitatea noastră să punem cetățenii în centrul proiectului lor european și, cu cât avansăm mai mult cu integrarea, cu această solidaritate între state, cu atât mai important va fi ca cetățenii europeni să fie și să se simtă angrenați în acest proiect.”

De asemenea, președintele PE a afirmat că cetățenii înșiși vor să își asume responsabilitatea, vor să aibă un cuvânt de spus în politicile care le afectează viața de zi cu zi, viitorul lor și viitorul planetei. 

David Sassoli a continuat să vorbească despre posibilele rezultate ale conferinței, cu accent pe schimbarea modului în care funcționează instituțiile UE cu scopul de a întări democrația europeană.

„Sistemele noastre democratice trebuie să se adapteze constant la contextul în care trăim, pentru că democrația se construiește zilnic și pentru că știm, de asemenea, că democrația este fragilă”, a spus acesta, cu referire la întărirea rolului decizional al Parlamentului European.

„Cred că ar trebui să reflectăm asupra modului în care să consolidăm capacitatea și centralitatea Parlamentului European, în special în ceea ce privește puterea sa de inițiativă. La fel ca orice parlament național, dreptul de inițiativă ar trebui să fie conferit Parlamentului European, astfel încât instituția noastră să poată face propuneri Comisiei și Consiliului, și nu doar să fie un simplu destinatar. Acest lucru ar contribui la conferirea unui rol mai important. (…) Parlamentul este garantul valorilor democratice în procesul decizional european și acesta este un lucru la care trebuie să reflectăm în mod deosebit. Instituția noastră are 705 membri și reprezentăm pluralismul care există în democrațiile noastre și în viața noastră democratică din Europa”, a explicat David Sassoli.

Totodată, președintele PE a menționat și creșterea transparenței alegerilor europene și posibilitatea de a le permite cetățenilor să își indice preferințele pentru președinția Comisiei Europene.

„Sper ca în cadrul conferinței să se abordeze și chestiunea privind candidatul lider, deoarece sunt convins că acest lucru va contribui la nevoia cetățenilor de a se implica mai mult în proiectul lor european și la o mai bună funcționare a instituțiilor noastre.

Mai mult, Sassoli a precizat că „problema unanimității în Consiliu trebuie neapărat abordată”, deoarece acest model de vot îngreunează procesul decizional care poate dezavantaja UE mai ales în situații de criză și în contextul competiției geopolitice globale, exacerbând neîncrederea cetățenilor în instituțiile europene.

„Vedem că în lume există actori geopolitici care ne atacă și profită de diviziunile noastre pentru a ne slăbi. Acest lucru contribuie la neîncrederea cetățenilor, iar acesta este un lucru pe care trebuie să îl combatem, deoarece o democrație care nu are capacitatea de a răspunde rapid este o democrație care poate fi ușor atacată”, a spus acesta.

Nu în ultimul rând, președintele PE a indicat că statele membre nu ar trebui să dea înapoi de la o actualizare a Tratatelor dacă această necesitate privind funcționarea Uniunii Europene ar reieși în urma dezbaterilor cu cetățenii în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei

„Și dacă toate aceste reflecții și cele ale cetățenilor noștri implică o actualizare a Tratatelor, și aș cere tuturor, dacă este cazul, să fie curajoși, iar în acest proces continuăm să discutăm cu cetățenii noștri, cu alegătorii noștri, cu deputații naționali și regionali, cu opinia publică. Nu ar trebui să existe tabuuri și nu ar trebui să ne fie frică, trebuie să facem față acestui exercițiu în mod liber și cu încredere prin dezbatere democratică. (…) cel mai important lucru este ca aceste sugestii să fie urmate de acțiune”, a adăugat el.

În cele din urmă, David Sassoli a îndemnat la depășirea diferențelor și la cooperare, respectându-ne diversitatea, pentru a pune bazele unui nou contract social, democratic și european.

„Haideți să facem o Europă mai puternică, mai rezistentă, mai democratică și mai unită”, a încheiat șeful Parlamentului European.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Citiți și: UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

S&D

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

România nu are în prezent niciun plan pentru cheltuirea prefinanțării care îi revine prin planul național de redresare și reziliență (PNRR) și nici nu a demarat procedurile de implementare la nivel de instituții, avertizează fostul ministru al afacerilor europene Victor Negrescu, actualmente eurodeputat. Acesta mai punctează că vina aparține guvernanților concentrați pe întreținerea unei crize politice „fără soluții”.

 

16 state europene utilizează deja fondurile din planurile de redresare, iar șansele României să dispună de vreun euro în acest an scad vertiginos confirmând ceea ce am spus încă de acum câteva luni. Vinovați pentru acest lucru sunt cei care au condus România în ultimul an, cei care nu au fost capabili să depună și să negocieze PNRR la timp și cei care au aruncat țara noastră într-o criză fără soluții. Problema pornește de la faptul că cei care conduc România nu au fost în stare să prezinte nici până astăzi un plan privind cheltuirea avansului, să amendeze mecanismul de implementare al PNRR așa cum a fost cerut de Comisia Europeană și partenerii sociali sau să demareze procedurile la nivel de instituții. Cu sau fără guvern, alte state au mișcat lucrurile. Ultima dovadă este Cehia care, în ciuda faptului că au trecut prin alegeri și că actualul executiv urmează a fi schimbat, au primit prima tranșă de 950 de milioane de euro. Doar la noi nu se poate”, avertizează fostul ministru al afacerilor europene, într-o postare pe Facebook.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată la 28 octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va crește încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu sprijină o mai mare transparență din partea Comisiei Europene privind vaccinurile, care ”ar putea contribui la creșterea încrederii oamenilor în faptul că deocamdată, vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție”.

”Situația sanitară și de sănătate din România comparativ cu alte state ne arată că strategia UE privind vaccinarea a fost calea de urmat. Statele unde rata de #vaccinare este ridicată nu trec prin tragedii ca cea din #România acum, în valul 4 al pandemiei. Nu trebuia să se ajungă la sute de morți pe zi, pentru ca oamenii să se convingă singuri că este spre binele lor să se vaccineze. Da, este nevoie și de medicamente, de tratamente alternative vaccinurilor, dar deocamdată acestea nu sunt disponibile la scară largă precum vaccinurile”, consideră Marinescu.

Acesta este de părere că ”petițiilor care au atras atenția cu privire la transparența achizițiilor și distribuirea vaccinurilor trebuie să li se acorde toată atenția, căci exprimă  îngrijorări legitime ale cetățenilor.”

Într-o rezoluție adoptată cu 458 de voturi pentru, 149 împotrivă și 86 de abțineri, europarlamentarii solicită o legislație care să facă mai transparent procesul de cercetare, achiziție și distribuire a vaccinurilor COVID-19. Acest lucru ar permite instituției legislative europene să examineze în mod eficient politicile UE privind vaccinurile. În același timp, Comisia ar trebui să discute aceste politici mai deschis cu cetățenii.

Pentru a spori transparența, deputații europeni cer Comisiei să dezvăluie cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său. Aceasta ar trebui să publice contractele de achiziție încheiate cu furnizorii de vaccinuri, inclusiv detalii privind investițiile publice și costurile vaccinurilor, și să facă publice orice potențiale încălcări ale contractului. Europarlamentari subliniază că mai multe informații ar putea ajuta la combaterea ezitărilor și dezinformării cu privire la vaccinuri, iar companiile farmaceutice ar trebui, de asemenea, să facă publice date și rapoarte ample privind studiile clinice.

Marian-Jean Marinescu consideră că ”toate acestea ar putea contribui la creșterea încrederii oamenilor în faptul că deocamdată, vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție, iar UE și guvernele veghează ca orice cetățean sa aiba la dispoziție un vaccin achizitionat de autoritati din bani publici in mod transparent și corect.”

Parlamentul European dorește ca viitoarele contracte ale UE să facă vaccinurile mai disponibile în întreaga lume ca un bun public global. UE ar trebui să ajute țările din afara UE să lupte împotriva COVID-19 și să accelereze vaccinarea prin depășirea blocajelor de producție.

Companiile ar putea, de exemplu, să își transfere tehnologia (prin intermediul COVID-19 Technology Access Pool, sau C-TAP, al Organizației Mondiale a Sănătății), iar țările ar putea contribui mai mult la programul COVAX.

De asemenea, UE ar trebui să elaboreze o strategie globală și publică privind vaccinurile, care să abordeze distribuția echitabilă la nivel mondial.

Potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Uniunea Europeană va dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile.

”Am atins o etapă importantă în livrarea vaccinurilor COVID-19 în lume. Uniunea Europeană a exportat peste un miliard de doze de vaccin în întreaga lume, în ultimele 10 luni. Vaccinurile produse în UE au fost distribuite în peste 150 de țări de pe toate continentele – din Japonia până în Turcia, din Marea Britanie până în Noua Zeelandă, din Africa de Sud până în Brazilia. Am livrat aproximativ 87 de milioane de doze în țările cu venituri mici și mijlocii prin intermediul COVAX. În mod foarte clar, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de vaccinuri COVID-19. Am împărțit întotdeauna vaccinurile noastre în mod echitabil cu restul lumii. Am exportat la fel de mult cât am livrat cetățenilor UE. Într-adevăr, cel puțin fiecare al doilea vaccin produs în Europa este exportat”, a detaliat von der Leyen, amintind că mai bine de 75% dintre adulții europeni sunt complet vaccinați.

Făcând trimitere la parteneriatul încheiat cu SUA pentru facilitarea vaccinării la nivel global, președinta Comisiei Europene, face apel la implicarea celorlalte țări.

” Împreună cu președintele Biden, ne propunem o rată de vaccinare globală de 70% până anul viitor. Lucrez îndeaproape cu prim-ministrul Draghi și cu președintele Biden pentru a-i mobiliza pe liderii G20 la summitul de la Roma de săptămâna viitoare în favoarea acestui obiectiv ambițios: învingerea pandemiei l nivel global”, a completat Ursula von der Leyen.

Citiți și: 
SUA și UE au încheiat un parteneriat pentru facilitarea vaccinării la nivel mondial. Joe Biden: Vaccinarea, cel mai eficient răspuns la pandemia COVID-19

Parteneriatul UE-SUA anunțat la mijlocul lunii septembrie este construit în jurul a cinci piloni:

  • a partaja doze la nivel global în vederea creșterii ratelor de vaccinare;
  • a consolida aprovizionarea și livrarea de vaccinuri și produse terapeutice în întreaga lume;
  • a sprijini și a se coordona cu organizațiile relevante pentru livrarea de vaccinuri, lanțul frigorific, logistică și programe de imunizare;
  • a coordona investițiile în capacitatea de producție regională cu țările cu venituri mici și mijlocii inferioare;
  • a sprijini crearea unui Fond de Intermediere Financiară (FIF) până la sfârșitul anului 2021 pentru a realiza Securitatea Sanitară Globală.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European va dezbate două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT) din Parlamentul European va dezbate în această săptămână două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI).

Este vorba despre ”Examinarea presupuselor încălcări a dreptului Uniunii și a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii” și despre ”Proiectul de recomandare în urma examinării cu privire la protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii”.

De asemnea, va ave loc un schimb de opinii cu Autoritatea Europeană pentru Sănătate Publică și o audiere cu diferiți experți privind recomandările pentru asigurarea bunăstarii animalelor în timpul transportului.

Daniel Buda este prezent în această săptămână în Parlamentul European, unde va participa la reuniunile Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Comisiei de anchetă privind transportul animalelor (ANIT), dar și la ședințele Comisiei pentru Afaceri Juridice (JURI).

De asemenea, acesta va participa la o dezbatere dedicată domeniului agricol: verde, digital și rezilient, organizată de Coaliția pentru Dezvoltarea României.

În cadrul Comisiei AGRI, va avea loc dezbateri cu privire la următoarele subiecte:

  •  Schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei Europene privind decizia Curții de Justiție pe marginea Acordului de Comerț cu Maroc;
  • Prezentarea susținută de un membru al Comisiei Europene privind evaluarea studiului de impact a măsurilor existente în PAC pentru atingerea obiectivului de producție alimentară viabilă;
  •  Insulele și politica de coeziune: situația actuală și provocările viitoare;
  •  CFM 2021-2027: lupta împotriva structurilor oligarhice, protecția fondurilor UE împotriva fraudei și conflictului de interese;
  • Schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) cu privire la utilizarea termenului „vin de desert Prošek” ca etichetă recunoscută protejată de UE;
  • Prezentarea de către un reprezentant al Comisiei a studiului de evaluare a impactului PAC asupra schimbărilor climatice și a emisiilor de gaze cu efect de seră;
  • Audiere publică pe tema „Femeile în mediul rural – o perspectivă academică și a fermierilor”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA35 mins ago

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

COMISIA EUROPEANA35 mins ago

Comisia Europeană investește 1,5 miliarde de euro în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate pentru a stimula tranziția verde a Europei

GENERAL59 mins ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis l-a eliberat din funcție pe consilierul pentru afaceri europene Leonard Orban în vederea pensionării și l-a decorat pentru “susținerea proiectului european al României”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

SUA vor înființa un departament și un post de emisar însărcinați cu securitatea cibernetică: Consolidăm politica externă în fața ”provocărilor secolului XXI”

U.E.3 hours ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.3 hours ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

GENERAL59 mins ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA21 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA22 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending