Corespondență din Varșovia
România, asemenea tuturor aliaților NATO, se află sub umbrela nucleară a Alianței Nord-Atlantice, oferită de Statele Unite, a afirmat joi, la Varșovia, președintele Nicușor Dan, într-o conferință de presă comună cu omologul polonez Karol Nawrocki.
Întrebat despre poziția României cu privire la propunerea Franței pentru un dialog privind extinderea umbrelei nucleare franceze asupra Europei, șeful statului a subliniat că România este acoperită de umbrela nucleară aliat și că parteneriatul strategic cu Franța se află într-o fază de extindere.
“În primul rând, România, ca toate țările NATO, sunt sub umbrela nucleară NATO, oferită de Statele Unite. Ăsta este primul punct.Apoi, ca țară membră NATO, România este parte la deciziile, programele cu componente nucleară care se iau în cadrul alianței. Deci, din punctul acesta de vedere, România este acoperită, este sub o umbrelă nucleară. Mai departe, în relația cu Franța, noi, după cum știți, avem un parteneriat strategic, care este un parteneriat pe mai multe paliere.Acest parteneriat este într-o extindere și mă opresc aici”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele Nicușor Dan efectuează joi o vizită la Varșovia la invitația președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, pe agenda discuțiilor figurând avansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Polonia, inclusiv dezvoltarea cooperării multilaterale în cadrul oferit de Formatul București 9.
Ministrul român de externe Oana Țoiu a declarat marți că Franța a invitat România la discuțiile privind „umbrela nucleară”, precizările fiind făcute la o zi după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat o revizuire a doctrinei nucleare franceze, care include un program de descurajare nucleară avansată la nivel european.
Oana Țoiu a afirmat, în timpul unei vizite în Polonia, că România a primit o invitație pentru a discuta despre „umbrela nucleară” franceză.
„În primul rând, în ceea ce privește descurajarea și descurajarea nucleară, cred că aici este important să reafirmăm principiul de bază al Articolului 5 din NATO și faptul că suntem țări aliate, prin urmare fiecare dintre noi, prin capacitatea sa militară proprie, acționează ca un factor de descurajare pentru securitatea tuturor, și cred că este foarte important să clarificăm acest aspect. În ceea ce privește propunerea Franței, România este una dintre țările care a fost invitată la aceste discuții”, a declarat Țoiu, în cadrul unei declarații comune de presă cu omologul polonez Radoslaw Sikorski.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni, într-un discurs susținut la Île Longue, baza navală a programului nuclear francez, că Franța va crește numărul de focoase nucleare și va adapta doctrina sa de descurajare la noile realități de securitate, inclusiv o descurajare avansată la nivel european, subliniind că responsabilitatea finală privind utilizarea armei nucleare va rămâne exclusiv în mâinile președintelui Republicii.
La un an de când a anunțat „o nouă eră” în care Franța este dispusă să extindă umbrela nucleară către aliații europeni, șeful statului francez a explicat că, de la ultimul său discurs din 2020 privind descurajarea nucleară, „competitorii noștri au evoluat, la fel și partenerii noștri”, iar această schimbare de context impune o revizuire a doctrinei franceze.
Acestea reprezintă unele dintre cele mai semnificative schimbări în doctrina nucleară a Franței de la sfârșitul Războiului Rece.
Președintele francez a prezentat planuri de cooperare consolidată cu state europene, numind Germania, Polonia, Grecia, Țările de Jos, Belgia, Danemarca și Suedia, cooperare care ar include exerciții nucleare comune și, în cele din urmă, posibilitatea desfășurării temporare a unor avioane de luptă franceze capabile să transporte armament nuclear în țări aliate.
„Cred că pot spune că partenerii noștri sunt pregătiți”, a subliniat Macron.
El a subliniat că aceste demersuri sunt desfășurate în „deplină transparență” cu Statele Unite și „în coordonare” cu Regatul Unit, în timp ce Franța este singura țară aliată care nu face parte din Grupul de Planificare Nucleară al NATO.
Planurile ar presupune „participarea forțelor aliate la activitățile noastre nucleare”, inclusiv „desfășurarea, la nevoie, a unor elemente ale forțelor strategice în statele aliate”.
Aceste permutări strategice nu corespund viziunii americane expuse în Strategia de Securitate Națională a Casei Albe și în Strategia de Apărare a Pentagonului, documente conform cărora Europa trebuie să fie apărătorul convențional al teatrului european, susținută de puterea strategică nucleară americană. Concret, americanii cer Europei să preia “apărarea convențională sub umbrela nucleară americană”.