Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni, într-un discurs susținut la Île Longue, baza navală a programului nuclear francez, că Franța va crește numărul de focoase nucleare și va adapta doctrina sa de descurajare la noile realități de securitate, inclusiv o descurajare avansată la nivel european, subliniind că responsabilitatea finală privind utilizarea armei nucleare va rămâne exclusiv în mâinile președintelui Republicii, relatează The Guardian. La un an de când a anunțat „o nouă eră” în care Franța este dispusă să extindă umbrela nucleară către aliații europeni, șeful statului francez a explicat că, de la ultimul său discurs din 2020 privind descurajarea nucleară, „competitorii noștri au evoluat, la fel și partenerii noștri”, iar această schimbare de context impune o revizuire a doctrinei franceze.
Acestea reprezintă unele dintre cele mai semnificative schimbări în doctrina nucleară a Franței de la sfârșitul Războiului Rece.
„O creștere a arsenalului nostru este indispensabilă”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron la baza navală de la Île Longue, care găzduiește cele patru submarine nucleare ale Franței.
În acest cadru, el a arătat că elementul de descurajare trebuie „consolidat”, adus „în prim-plan” într-o manieră mai preventivă și analizat într-un context european mai larg, cu respectarea suveranității Franței. Discursul rostit de luni a fost anunțat la Conferința de Securitate de la München, unde liderul francez a promis o articulare europeană a doctrinei nucleare a Franței, inclusiv în contextul unor „discuții confidențiale” cu cancelarul german Friedrich Merz despre o forță europeană de descurajare strategică.
Discours sur la dissuasion nucléaire de la France. https://t.co/q4ujAPTxon
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 2, 2026
Macron a anunțat că a ordonat creșterea numărului de focoase nucleare disponibile pentru Franța, însă a precizat că nu va face publică cifra exactă. El a justificat această decizie prin noile provocări strategice și prin necesitatea de a menține credibilitatea descurajării franceze.
Președintele francez a afirmat că Parisul conduce discuții privind modul în care sistemul nuclear francez ar putea contribui mai amplu la protejarea Europei, în cadrul a ceea ce el a numit „descurajare avansată”. În acest context, mai multe state europene ar putea fi implicate în exerciții relevante legate de această componentă.
Președintele francez a prezentat planuri de cooperare consolidată cu state europene, numind Germania, Polonia, Grecia, Țările de Jos, Belgia, Danemarca și Suedia, cooperare care ar include exerciții nucleare comune și, în cele din urmă, posibilitatea desfășurării temporare a unor avioane de luptă franceze capabile să transporte armament nuclear în țări aliate.
„Cred că pot spune că partenerii noștri sunt pregătiți”, a subliniat Macron.
El a subliniat că aceste demersuri sunt desfășurate în „deplină transparență” cu Statele Unite și „în coordonare” cu Regatul Unit, în timp ce Franța este singura țară aliată care nu face parte din Grupul de Planificare Nucleară al NATO.
În intervenția sa, care a inclus referiri la activitățile Rusiei în Ucraina și în Europa, Macron a insistat asupra necesității consolidării capacității Franței și a continentului de a detecta și contracara amenințările. El a subliniat că „pentru a fi puternici în descurajarea noastră nucleară, trebuie să fim puternici în capabilitățile noastre convenționale”, reiterând apelul său constant ca Europa să își întărească apărarea.
„Pentru a fi liber, trebuie să fii temut, iar pentru a fi temut, trebuie să fii puternic. Această creștere a arsenalului nostru este dovada acestui fapt”, a declarat președintele francez.
Macron a mai anunțat că Franța va colabora cu Regatul Unit și Germania la „proiecte de rachete cu rază foarte lungă”, ca parte a unei cooperări consolidate în domeniul descurajării „avansate”. Totodată, el a deplâns faptul că Europa „s-a obișnuit ca securitatea sa să depindă de reguli stabilite de terți”.
Președintele a avertizat asupra schimbărilor dramatice în arhitectura internațională a controlului armamentelor, afirmând că „toată lumea și-a permis libertăți”, în condițiile în care Statele Unite și Rusia s-au retras din unele tratate sau le-au lăsat să expire, iar Iranul și Coreea de Nord încearcă să își dezvolte propriile programe nucleare.
El și-a încheiat discursul cu un apel la menținerea și adaptarea „moștenirii prețioase” a descurajării nucleare franceze la provocările actuale.
Aceste permutări strategice nu corespund viziunii americane expuse în Strategia de Securitate Națională a Casei Albe și în Strategia de Apărare a Pentagonului, documente conform cărora Europa trebuie să fie apărătorul convențional al teatrului european, susținută de puterea strategică nucleară americană. Concret, americanii cer Europei să preia “apărarea convențională sub umbrela nucleară americană”.
