La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat astăzi, 5 martie, o nouă actualizare a listei de medicamente gratuite și compensate. Astfel, 33 de medicamente noi intră pe lista de gratuite și compensate, iar pentru alte 19 medicamente au fost extinse indicațiile terapeutice.
„Fiecare medicament introdus pe această listă înseamnă o șansă în plus la tratament, la timp câștigat și la speranță pentru pacienți și familiile lor. Nu spun că sistemul este perfect. Știu că mai sunt multe de făcut. Dar schimbarea este în curs și vom continua să lucrăm pentru ca accesul la tratament să fie mai rapid, mai echitabil și mai aproape de nevoile reale ale oamenilor”, a transmis ministrul sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, este „una dintre cele mai ample actualizări ale listei din ultimii ani”: „În doar 7 luni am extins lista medicamentelor compensate cu peste 90 de medicamente și indicații terapeutice noi.”
„Înseamnă terapii moderne care ajung mai repede la pacienți. Pentru unele dintre aceste tratamente, oamenii ajungeau să plătească zeci de mii de euro din propriul buzunar pentru a avea o șansă la tratament. Astăzi, aceste medicamente sunt gratuite sau compensate și devin accesibile în sistemul public de sănătate pentru cei care au nevoie de ele”, a mai adăugat Alexandru Rogobete.
Se va introduce în sistem primul medicament radiofarmaceutic, Lutetium Vipivotide Tetraxetan, pentru tratamentul cancerului de prostată, alături de alte 14 medicamente noi în Programul Național de Oncologie, destinate tratamentului pentru:
- – melanom
- – carcinom hepatocelular
- – colangiocarcinom
- – mielom multiplu
- – macroglobulinemie Waldenström
- – limfoame
- – cancer pulmonar fără celule mici
- – cancer mamar
- – cancer de prostată
- – tumori solide cu mutații genetice
- – tumori gastro-intestinale stromale (GIST)
În același timp, se va asigura acces la tratament pentru boli grave și rare, precum:
- – arterită cu celule gigante
- – hemoglobinurie paroxistică nocturnă
- – amiloidoză ereditară cu transtiretină
- – miastenia gravis
- – tulburări din spectrul neuromielitei optice
- – deficit de lipază acidă lizozomală
- – boala Fabry
În plus, pentru 19 medicamente deja compensate se extind indicațiile terapeutice, ceea ce înseamnă că ele vor putea fi utilizate și pentru alte afecțiuni, inclusiv:
- – trombocitopenie severă la pacienți cu boală hepatică cronică
- – sindrom Lennox-Gastaut (formă severă de epilepsie pediatrică)
- – boala Niemann-Pick tip C
- – boala Still și artrită idiopatică juvenilă sistemică
- – alkaptonurie
- – nefropatie cu IgA
- – colită ulcerativă moderată sau severă
- – artrită psoriazică
- – artrită asociată entezitei și artrită psoriazică juvenilă
- – febră mediteraneană familială și sindroame autoinflamatorii rare
- – cancer pulmonar cu mutație BRAF
- – gliom la copii și adolescenți
- – limfom folicular recidivant sau refractar
- – cancer tiroidian diferențiat avansat
- – miastenia gravis generalizată și tulburări din spectrul neuromielitei optice
Studiul W.A.I.T 2024” arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 128 de zile, în comparație cu 828 zile în România (adică peste doi ani) și 768 zile în Bulgaria. Timpul de așteptare al pacienților din România nu a scăzut niciodată sub borna de doi ani de zile în ultimele Studii W.A.I.T, începând cu cel din 2020. În studiile anterioare pacienții români au așteptat după cum urmează: 778 de zile în (Studiul W.A.I.T 2023), 918 de zile (Studiul W.A.I.T 2022), 899 de zile (Studiul W.A.I.T 2021) sau 883 de zile (Studiul W.A.I.T 2020).
