Președintele Nicușor Dan a reafirmat joi, la sosirea la summitul Comunității Politice Europene, că raportul privind anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut întocmit de Parchetul General va fi prezentat în plenul reuniunii.
“Azi o să fie o reuniune a statelor europene – în Uniune sau nu -, cu o adunare plenară, și în cadrul ei mai multe discuții. Una pe Republica Moldova imediat după alegeri, una pe droguri, și una pe dezinformare și pe influență rusă, și, în cadrul acestei discuții, o să prezint materialul pe care Procurorul General l-a prezentat public”, a spus Nicușor Dan, în cadrul unor declarații de presă.
„Raportul analizează atât finanțarea și tentativele de destabilizare prin gruparea Potra, cât și influența exercitată pe rețelele sociale”, a explicat Nicușor Dan.
El a detaliat mecanismul identificat pe platforme precum TikTok, care implică un lanț de site-uri aparent inofensive – de la portaluri cu conținut despre viața cotidiană sau medicină alternativă, până la site-uri clone ale televiziunilor sau publicațiilor respectabile – pentru a manipula opinia publică. „Se pare că știrile prezentate prin aceste mecanisme erau chiar reale, ceea ce le oferea credibilitate”, a precizat președintele.
Referitor la implicarea pe TikTok, Nicușor Dan a menționat că anumite hashtag-uri au fost promovate intenționat pentru a ajunge în topul mondial, afectând percepția publică asupra candidaților.
Întrebat despre soluțiile autorităților române pentru combaterea acestor interferențe, președintele a răspuns: „Va fi o discuție despre ce face fiecare pentru a combate asta”.
El a mai subliniat că inițiativa prezentării raportului aparține României, ca răspuns la întrebări ridicate anterior. „Acum avem răspunsuri”, a insistat șeful statului.
De altfel, președintele francez Emmanuel Macron, cu care șeful statului român s-a conversat la summitul informal al Consiliului European, a apreciat că Europa se află într-o confruntare cu Rusia, nominalizând amenințările hibride din partea Moscovei ca principală problemă pe care Uniunea Europeană o experimentează dinspre răsăritul continentului.
„Ne aflăm într-o confruntare cu Rusia, care de câțiva ani este foarte agresivă în spațiul informațional, inclusiv în timpul alegerilor, și își intensifică atacurile cibernetice”, a declarat liderul de la Elysee.
Referirile la amenințările hibride au venit în timp ce președintele Nicușor Dan dezvăluise marți că va prezenta liderilor europeni dovada ingerințelor Rusiei în alegerile prezidențiale anulate din 2024.
Procurorul general, Alex Florența, a explicat recent, într-o conferință de presă, modul în care s-au derulat atacurile hibride asupra României, arătând că țara noastră a fost ținta „predilectă” a unor campanii ample în contextul alegerilor din 2024. Acesta a precizat că „actorii ostili” au urmărit „modelarea continuă a opiniei publice”, iar printre beneficiarii acestor acțiuni s-ar fi numărat și fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. Drept reacție, președintele Nicușor Dan a apreciat că cercetarea prezentată de procurorul general reprezintă o dovadă “consistentă” a dezinformărilor Rusiei și a influențării alegerilor prezidențiale.
În anul 2024, au fost lansate peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, așa cum au relevat rapoartele serviciilor de informații desecretizate de Consiliul Suprem de Apărării a Țării, documente care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura.
