Procurorul general, Alex Florența, a explicat marți, într-o conferință de presă, modul în care s-au derulat atacurile hibride asupra României, arătând că țara noastră a fost ținta „predilectă” a unor campanii ample în contextul alegerilor din 2024. Acesta a precizat că „actorii ostili” au urmărit „modelarea continuă a opiniei publice”, iar printre beneficiarii acestor acțiuni s-ar fi numărat și fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu.
„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (…) că România a fost ținta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației. Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de micro-targetare a populației, dezinformare și influențarea electoratului”, a declarat Alex Florența, într-o conferință de presă, potrivit Agerpres.
Întrebat dacă fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a beneficiat de aceste campanii hibride, procurorul general a răspuns fără echivoc:
„Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influențare, de dezinformare și de creare artificială a unui trend în viralizarea mesajelor candidatului independent a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia”, a indicat Alex Florența, referindu-se la faptul că, în anul 2024, au fost lansate peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, așa cum au relevat rapoartele serviciilor de informații desecretizate de Consiliul Suprem de Apărării a Țării, documente care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut.
Potrivit procurorului general, atacurile hibride au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale atât prin utilizarea rețelelor sociale, cât și prin tehnici de inginerie socială.
El a explicat că războiul hibrid este „mult mai insidios, mult mai perfid” decât războiul tradițional, însă cu efecte mult mai ample asupra societății.
